Una dintre marile necunoscute ale pieţei bancare din ultimele luni a fost impactul restricţiilor privind pandemia de coronavirus asupra creditelor imobiliare. Acestea au o pondere importantă în portofoliul instituţiilor financiare, dar angajează şi un grad de îndatorare mai mare, pe termen lung, al potenţialilor beneficiari.
Conform evaluărilor instituțiilor de credit aferente trimestrului trei a.c., cererea pentru creditele imobiliare a fost moderat mai mare sau substanțial mai mare (57 la sută), în timp ce 16 la sută au constatat că interesul populației pentru împrumuturi destinate achiziției de locuințe și terenuri a fost substanțial mai scăzut. De asemenea, aproximativ 26 la sută dintre bănci au semnalat o păstrare neschimbată a cererii, potrivit ultimului sondaj privind creditarea realizat de BNR.
În ceea ce priveşte trimestrul patru, ultimul din acest an, majoritatea băncilor autohtone (84 la sută) au estimat o păstrare constantă a cererii de credite pentru locuinţe. În ceea ce priveşte condiţiile de creditare pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri de către populaţie, majoritatea băncilor (58 la sută) au raportat pentru trimestrul trei păstrarea nemodificată a condiţiilor de creditare, 22 la sută le-au înăsprit într-o oarecare măsură, în timp ce 20 la sută le-au relaxat. În acelaşi timp, pentru trimestrul patru, per ansamblu, mai bine de 80 la sută dintre bănci au păstrat nemodificate condiţiile de creditare.
În termenii acestor parametri, valoarea creditelor destinate achiziţionării de locuinţe şi terenuri a ajuns, în octombrie a.c., pe piaţa bancară gălăţeană, la valoarea de 1.423,4 milioane de lei din valoarea totală de 2.568,7 milioane de lei a împrumuturilor contractate strict la nivelul populaţiei.
Trendul este de creştere şi faţă de luna precedentă, când creditele imobiliare au avut o valoare de 1.414,2 milioane de lei, precum şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când creditele imobiliare aveau o valoare de 1.321 milioane de lei.
Pe categorii de împrumuturi, predominante erau creditele imobiliare în moneda naţională, cu o valoare totală, la nivelul lunii octombrie, de 1.010,8 milioane de lei, în timp ce creditele imobiliare în valută aveau o valoare în echivalentul a 412, milioane de lei.
Unul dintre factorii care au cântărit în stabilirea standardelor de creditare a fost acela că, de exemplu, în trimestrul trei al acestui an, 45 la sută dintre bănci au apreciat că evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale – ce determină în final cererea de finanţare - a fost relativ constantă, 33 la sută au estimat că acestea au crescut într-o anumită măsură, în timp ce 22 la sută au raporta o oarecare scădere a preţurilor locuinţelor. Pentru trimestrul patru, ultimul din acest an, majoritatea băncilor (88 la sută) mizează pe menţinerea nemodificată a preţurilor sau scăderea într-o oarecare măsură a acestora.
Creditele neperformante, efecte marginale
Din perspectiva riscului şi a profitabilităţii, situaţia din sistemul bancar românesc se află în parametrii de stabilitate, potrivit datelor Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Rata creditelor neperformante a ajuns în octombrie la 3,9 la sută, iar gradul de acoperire cu provizioane a pierderilor a rămas la 63 la sută. La nivelul judeţului Galaţi, în luna octombrie valoarea creditelor restante avea o valoare de 119,4 milioane de lei, având o pondere de 2,3 la sută din valoarea totală a creditelor contractate.
