Impozitul forfetar - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Impozitul forfetar - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* După ce s-a fript cu „taxa lui Pogea”, mediul de afaceri se va perpeli cu „taxa Vlădescu” * Încurcate sunt socotelile Ministerului de Finanţe: cota unică, bătută de forfetar! * Cafenelele şi restaurantele, mai bune de stors decât „nerentabilele” industrii ale petrolului, tutunului şi alcoolului *  „Fiscalitatea excesivă va duce la un nou val de societăţi închise”, avertizează patronatele gălăţene *

Lista domeniilor de activitate şi documentul de lucru privind modificarea Codului Fiscal (Legea nr.571/2003) pentru introducerea impozitului forfetar au fost prezentate spre consultare patronatelor.

Spre marea surpriză a întreprinzătorilor, din studierea formulelor de calcul pe care ar trebui să se bazeze Hotărârea de Guvern de modificare a Codului Fiscal, s-a ajuns la concluzia că, prin impozitul forfetar, unele firmele ar putea ajunge să plătească un impozit pe veniturile brute mai mare chiar decât dacă s-ar aplica cota unică de impozitare de 16 la sută (care se aplică în mod normal la profitul net şi nu la venitul brut)!

În aceste condiţii, „taxa Vlădescu” s-ar putea dovedi la fel de devastatoare pentru mediul de afaceri ca şi „taxa lui Pogea”!

Impozit din condei

Impozitul forfetar ar urma să înlocuiască mult controversatul impozit minim şi să se aplice doar anumitor domenii. În documentul de lucru al Ministerului Finanţelor figurează O LISTĂ CU 28 DE DOMENII DE ACTIVITATE.

Vizate sunt, de exemplu, barurile, cafenelele şi restaurantele, activităţile turistice, dar în vizor au intrat şi taximetriştii, ceasornicarii, cizmarii, artiştii.

Curios este însă că, deşi Finanţele au grijă să impoziteze pompele funebre, spălătoriile sau sălile de spectacol, sunt „uitate” domenii în care evaziunea fiscală se simte de la o poştă.

„Am solicitat Ministerului Finanţelor să ne argumenteze şi nouă de ce s-au ales pentru impozitul forfetar anumite activităţi şi nu altele. Despre câte societăţi ar fi vorba, cât reprezintă din ramura de activitate respectivă, nivelul rentabilităţii, ponderea în PIB, contribuţia acestora la bugetul de stat, valoarea activelor gestionate”.

„Propunerea noastră este ca, dacă Ministerul de Finanţe tot vorbeşte de impozit forfetar, să vizeze cu prioritate sectoarele cele mai expuse evaziunii fiscale, precum industria petrochimică, a tutunului, a alcoolului în care, deşi activează societăţi multinaţionale şi mari întreprinderi, se declară un grad de rentabilitate infim, de sub doi la sută”.

„De asemenea, şi domeniul jocurilor de noroc ar trebui avut în vedere”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele patronatelor din cadrul CNIPMMR.

Formule de impozitare

Din cele două propuneri formulate de Ministerul Finanţelor privind plafonul maxim stabilit pentru aplicabilitatea impozitului forfetar, 35.000 euro, respectiv, 100.000 euro, patronatele consideră mai adecvată prima variantă.

Lucrurile sunt însă mai complicate în ceea ce priveşte modalitatea de calculare a impozitelor. Din cele 28 de domenii vizate, doar pentru categoriile „Restaurante, baruri, cafenele” şi categoria „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare” se cunosc formule de calcul avute în vedere.

Pentru restaurante sau baruri, formula de calculare a impozitului ţine cont de rangul localităţii în care se află localul şi de suprafaţa utilă.

Pentru societăţile turistice se ţine cont de numărul de „stele” sau de „margarete” ale unităţii şi de numărul de camere autorizate.

Făcând unele studii de caz, patronatele au găsit vicii ascunse ale unor astfel de formule. „De exemplu, după formula de calcul propusă la codul CAEN 5610, pentru un restaurant-sat, cu o suprafaţă utilă de 240 mp, impozitul forfetar datorat este de 24 la sută din totalul veniturilor brute, iar pentru un restaurant-municipiu-categoria A, cu aceeaşi suprafaţă, impozitul forfetar datorat este de 28 la sută din totalul veniturilor brute”.

„Este o diferenţă enormă faţă de impozitul pe profit de 16 la sută care se calculează la profitul net şi nu la venitul brut. Cota impozitului forfetar de 24 la sută, respectiv, 28 la sută din veniturile brute, reprezintă o fiscalitate excesivă, care va avea ca efect desfiinţarea unui număr foarte mare de societăţi comerciale cu efectele de rigoare inclusiv asupra bugetului de stat”, se arată într-un astfel de studiu realizat de CNIPMMR.

Pentru evitarea unor surprize de acest gen, patronatele solicită ca, în cazul instituirii impozitului forfetar, să fie explicitate formulele de calcul pentru toate codurile CAEN pentru care se va aplica impozitul, iar cuantumul acestui impozit să nu depăşească în nici un caz impozitul pe profit de 16 la sută, astfel încât să fie menţinută cota unică.

„Noi înţelegem că este o goană după bani, înţelegem că nu mai sunt bani pentru buget şi sistemul bugetar, dar astfel de impozite pot face mai mult rău decât bine. Echilibrul la nivel bugetar trebuie să vină printr-o strategie coerentă de relansare a mediului economic, din restrângerea cheltuielilor din sectorul de stat, direcţii în care până în prezent s-a făcut prea puţin”.

„Degeaba se pun taxe peste taxe dacă, la un moment dat, nu va mai avea cine şi de unde să le plătească…”, a mai declarat vicepreşedintele CNIPMMR.

Teoretic, impozitul forfetar ar putea fi „moşit” de Executiv chiar în această lună, cel puţin aşa reiese din declaraţiile oficiale.

Dar ar fi bine ca, măcar acum, la nivel ministerial să se ţină cont de semnalele de alarmă ce vin din economia reală. Altfel, criza economică ar putea deveni pentru mediul de afaceri românesc regula şi nu excepţia.

Citit 997 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.