* Galaţiul, depăşit net de Constanţa, dar şi de Tulcea ca nivel al numărului de firme la mia de locuitori * Din urmă vine tare şi Brăila * Polarizarea economică şi mediul de afaceri prea puţin prietenos pentru investitori tinde să arunce Galaţiul la periferia economiei naţionale *
Spiritul antreprenorial ar trebui în această perioadă de criză să fie „colacul de salvare” atât pentru firmele cu probleme pe piaţă, cât şi pentru generarea de noi afaceri şi, implicit, locuri de muncă.
Din păcate, din acest punct de vedere, judeţul Galaţi, în ciuda unei aparente solidităţi economice pe anumite segmente, se dovedeşte un mediu de afaceri nu foarte prietenos pentru întreprinzători, fie că ne raportăm la nivel naţional, fie şi numai la vecinii noştri din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.
Firme noi la mia de locuitori
Un indicator relevant pentru cât de favorabil este mediul de afaceri la nivelul comunităţii locale este intensitatea prezenţei firmelor la nivel de judeţ (numărul de firme la o mie de locuitori).
Din acest punct de vedere Bucureştiul - Ilfov are o poziţie atipică generată de capitală, cu 65 de firme la o mie de locuitori, dar se simte şi o accentuare a tendinţelor de polarizare economică la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare regională.
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, din care face parte Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Constanţa, Vrancea şi Buzău, înregistrează 25 de firme la mia de locuitori.
Ar fi abia locul… cinci la nivel naţional, cu mult sub Regiunea Centru (32,5), unde Braşovul şi Sibiul trag după ele economia locală, dar şi sub Regiunea Vest (30,13), unde Timişoara-i „fruncea” cu 40 de firme la mia de locuitori. Regiunea Nord-Vest ţine şi ea aproape (32), vârful de lance fiind Clujul, cu 45 de firme la mia de locuitori.
Opinia patronatelor faţă de această situaţie ne-a fost prezentată de Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR: „Suntem departe de judeţele din vestul ţării, este adevărat, dar pe de altă parte şi regiunea noastră de dezvoltare, chiar dacă include şi judeţe mai puţin dezvoltate, precum Buzăul sau Vrancea, este mult sub potenţialul real.
Constanţa merge bine, se dezvoltă şi are mari planuri de investiţii, dar Galaţiul şi Brăila au ratat până în prezent şansa de a realiza, printr-o zonă metropolitană, o forţă economică, politică şi socială importantă la nivelul ţării. Iar aici nu este decât vina autorităţilor publice locale, care de ani de zile bat pasul pe loc.”
Singura consolare a gălăţenilor ar fi aceea că nu fac parte dintre cele mai „aride” din punct de vedere antreprenorial regiuni de dezvoltare. Regiunea Nord-Est are doar 17,5 firme la mia de locuitori, cel mai sărac judeţ fiind Botoşaniul cu doar… nouă firme la mia de locuitori! În Regiunea Sud-Vest şi Regiunea Sud, lucrurile stau ceva mai bine, cu câte 20 de firme la o mie de locuitori.
Rămânem de căruţă
Galaţiul nu numai că nu face parte dintr-o regiune de dezvoltare care, per ansamblu, nu se poate lăuda cu un mediu de afaceri foarte performant, dar este într-o pierdere de formă şi faţă de judeţele vecine.
În total, în toată Regiunea de Sud-Est aveam la începutul aceste luni 71.342 de firme, dar distribuţia lor pe judeţe este, pe cât de inegală, pe atât de înşelătoare. Galaţiul, cu 13.067 de firme, s-ar afla pe locul doi, după Constanţa, unde erau înregistrate 27.141 de firme.
Poziţia ar fi aparent satisfăcătoare, dacă am ţine cont că Galaţiul ar face, „pe cifre”, aproape cât Brăila (8.039 firme) şi Tulcea (5.190 firme) la un loc, de două ori cât Vrancea (6.591 firme) şi este peste Buzău (11.314 firme).
Dacă raportăm însă numărul de firme la numărul de locuitori din fiecare judeţ, balanţa economică nu se mai înclină în faţa Galaţiului. Mai exact, cu doar 22,4 firme la mia de locuitori, Galaţiul este cu mult în urma Constanţei, care are 35,2 firme la mia de locuitori. Mai mult, Galaţiul a fost întrecut chiar şi Tulcea (22,9 firme la o mie de locuitori) un judeţ care, până acum doi, trei ani nu ridica prea multe pretenţii în topul iniţiativei antreprenoriale.
„Dacă dezvoltarea Constanţei nu este o surpriză, evoluţia de la Tulcea este de remarcat. Aici s-a reuşit în ultima perioadă o colaborare foarte bună între autorităţile publice şi mediul de afaceri, iar acest lucru s-a văzut în dezvoltarea economică.
În plus, Tulcea a beneficiat şi de o serie de programe speciale de dezvoltare, fiind considerată, din anumite privinţe, o zonă defavorizată”, a explicat reprezentantul patronatelor gălăţene.
Lipsa infrastructurii ne „omoară”
În urma Galaţiului se află doar Buzăul (21,5 firme la mia de locuitori), Brăila (21,2 firme la o mie de locuitori) şi Vrancea (19,3 firme la o mie de locuitori), cu menţiunea că Brăila este, totuşi, într-o revenire de formă şi cu un mediu antreprenorial care, în ultimii ani, a devenit din ce în ce mai activ.
„Principalul dezavantaj al Galaţiul este că, în lipsa unei infrastructuri adecvate - drumuri, cale ferată, un aeroport măcar pentru chartere - pare uitat într-un fel de fundătură. Şi, evident, sunt puţini cei dispuşi să investească într-o afacere dintr-o fundătură.
Un avantaj pentru Galaţi ar trebui să fie Dunărea, dar din păcate este folosită la nici zece la sută din potenţialul ei în materie de transporturi fluviale. Din păcate, asta este: stăm pe o mină de aur, dar nu ştim să o exploatăm”, a mai arătat reprezentantul patronatelor gălăţene.
Datele de mai sus ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cei ce, într-un fel sau altul, pot face la Galaţi un mediu de afaceri mai prietenos pentru potenţialii întreprinzători şi potenţialii investitori. Degeaba, la Galaţi, facem un pas, doi înainte, dacă la Constanţa se fac patru, la Braşov cinci, iar la Bucureşti şapte.
