* Bătălie pentru păşune *
Creşterea oilor a devenit în ultimul timp profitabilă pentru locuitorii din Folteşti. Aşa se explică faptul că, de la an la an, numărul oierilor şi al turmelor s-a mărit, în vreme ce spaţiul pentru păşunat a rămas acelaşi.
Din acest motiv, relaţiile dintre ciobani au devenit din ce în ce mai tensionate, nu de puţine ori ajungându-se de la injurii la acte de violenţă.
Totul porneşte de la faptul că, deşi plătesc chirie la Primărie pentru o anumită suprafaţă de teren, nu s-a făcut intabularea şi împărţirea pe parcele a păşunii, oile fiind păscute la grămadă.
300 de hectare la 5.000 de oi!
„Nu avem o situaţie clară cu pământul, pentru că ciobanii au cerut să pască la grămadă. Spun ei ceva despre rotirea oilor, că nu le poţi ţine într-o singură parcelă de pământ”.
„În funcţie de numărul de oi le-am distribuit suprafaţa de pământ pentru care trebuie să plătească chirie. La 10 oi un hectar. Problema e că ciobanii şi oile s-au înmulţit, avem peste 5.000 de oi pe 300 de hectare şi acum nu mai încap”.
„Cum unii dintre oieri au calităţi discutabile suntem siguri că se va ajunge să-şi dea şi în cap. De aceea, am decis să facem planurile cadastrale şi să măsurăm tarlalele pe care să-şi pască oile”.
„Dar şi aşa vor ieşi discuţii. Cum credeţi că vor putea ţine animalele să pască într-un singur loc?”, se disculpă primarul Alexandru Dinu (FOTO 2) pentru situaţia tensionată.
„Au pus ochii pe terenul unde stăm de generaţii”
Cum iarba de pe câmp este aceeaşi, indiferent de locul unde alegi să paşti oile, miza o reprezintă apropierea de iazul unde pot fi adăpate mioarele.
Din acest punct de vedere, un loc privilegiat l-a ocupat de generaţii ciobanul Bogdan Necula (FOTO 1), el trăgându-se din familia primilor crescători de animale din Folteşti.
Exact ca-n balada populară, mulţi vecini i-au pus gând rău. Stâna sa se află exact lângă iaz.
„Am avut probleme şi m-am judecat cu unii care au devenit crescători peste noapte, cu bani proveniţi din cine ştie ce mârşăvii făcute prin Germania”.
„Au venit să se bată cu mine şi m-am apărat. M-au purtat prin tribunale până când am rămas fără nicio oaie, a trebuit s-o iau de la zero. Acum nu s-au liniştit, vor să se răzbune”.
„Au profitat de influenţa pe care o au la Primărie şi au pus ochii pe terenul unde stăm de generaţii. Nu ştiu dacă după parcelare voi primi tot aici teren”, ne spune supărat Bogdan Necula.
„A intrat samavolnic pe terenul altuia”
Primarul susţine că nu are niciun gând să strămute oamenii de pe locurile unde stau de ani buni şi plasează vina pe viceprimăriţa comunei, Măndiţa Stănilă:
„Nu eu mă ocup de păşune, ci viceprimăriţa, care are protejaţii ei. Este un cioban care are mai mulţi ani de puşcărie decât de viaţă şi a intrat samavolnic pe tarlaua unei femei. Nu ştiu de ce viceprimăriţa îl ţine braţe. Îi e datoare moral, probabil. Ştie toată lumea de ce”, spune Alexandru Dinu (PNL).
„Nu e adevărat”
La rândul ei, Măndiţa Stănilă (PD-L) susţine că orice s-ar face ciobanii nu sunt mulţumiţi şi conflicte vor exista întotdeauna:
„Nu e adevărat nimic din ceea ce zice primarul. Nu ţin în braţe pe nimeni. Vom face împărţirea terenului şi fiecare va primi tarlaua lui”.
O mare parte din vină în toată această situaţie tensionată o are primăria. Deşi s-au întocmit contracte de închiriere pe anumite suprafeţe şi oamenii plătesc chirie pentru păşune, nu au nicio siguranţă că altul nu le va lua tarlaua, atâta vreme cât nu există măsurători şi cote, iar terenul este dat la grămadă.
Astfel nu se mai ţine cont de nicio rânduială şi dreptul primului venit va fi luat de cel cu pile sau cu pumnul mai mare.
