* Apartamentele noi, care se vindeau ca pâinea caldă înainte de izbucnirea crizei economice, îşi aşteaptă acum mult şi bine cumpărătorii * Căpşunarii nu-şi mai investesc banii în locuinţe de lux * Salvarea dezvoltatorilor o reprezintă tinerii, beneficiari ai programului guvernamental Prima Casă * Ca să nu rămână cu fundaţiile pe post de suvenir, constructorii au ieftinit locuinţele noi cu 30 la sută *
Dacă piaţa imobiliară ar fi un copil, Pârvu să zicem, n-am găsit altă rimă recesiunea ar fi bucăţica de pâine care i-ar sta băiatului în gât.
Fără suflu, Pârvu ar încerca disperat să se salveze. Ar renunţa bucuros şi la desert ca să poată respira din nou.
Însă doar o lovitură puternică în spate l-ar scăpa de necaz. Tuşind, Pârvu s-ar descotorosi nu numai de dumicatul ce-l împiedicase să respire, ci şi de prostul obicei de a înghiţi pe nemestecate.
Lucrurile stau întocmai şi pe piaţa imobiliară. Dezvoltatorii de complexuri rezidenţiale, care au rămas fără cerere şi şi-au lăsat blocurile neterminate în vreme de criză, au coborât vertiginos preţurile, doar-doar vor resuscita vânzările.
Nu au reuşit. Acum, ei se repoziţionează, căci piaţa, ca şi Pârvu, s-a descotorosit de multe dintre vechile metehne.
Clienţii sunt alţii: familii tinere, în loc de oameni cu bani
În primul rând, categoriile de clienţi cărora constructorii li se adresează sunt altele.
„În 2006, 2007 şi 2008, adică în vârf de creştere economică, cumpărau apartamente noi gălăţenii cu posibilităţi materiale peste medie şi cei care lucrau în străinătate”.
„Ei achiziţionau locuinţe noi fie pentru a investi banii în ceva, fie pentru necesităţi”.
„Acum, însă, când piaţa imobiliară este în stagnare, mai cumpără locuinţe noi doar tinerii şi doar pentru necesităţi”.
„În general, sunt beneficiarii programului Prima Casă”, declară Corneliu Istrate, managerul general al Grupului Vega.
Omul de afaceri îşi aminteşte că, în 2007, în plin boom economic, a vândut zeci de apartamente de lux în doar două luni.
În ultima vreme, însă, a vândut zece apartamente prin „Prima Casă” şi a contractat alte patru, prin acelaşi program.
Constructorii pun macaralele „on-hold”
Din cauza scăderii dramatice a volumului de vânzări, firmele lui Istrate au fost nevoite să oprească sau să amâne construcţia mai multor ansambluri rezidenţiale, cel mai mare fiind cel situat lângă Staţia Registrului Auto Român de pe strada Tecuci.
„Acolo am început să lucrăm chiar înainte de izbucnirea crizei. Aveam în proiect şapte blocuri cu 280 de apartamente”.
„Până acum au fost recepţionate şi predate trei blocuri, dintre care două sunt vândute în proporie de 100 la sută, iar al treilea în proporţie de 75 la sută”.
„Al patrulea bloc, care are termen de predare pe 31 mai, este vândut în procent de 40 la sută şi vrem să îl contractăm până la 80 la sută”.
„Al cincilea e ridicat până la etajul întâi, dar aşteptăm să vindem măcar 10 la sută din el ca să putem continua construcţia”.
„Cât despre blocurile cu numerele 6 şi 7, care sunt abia la nivel de parter, acolo vom relua lucrările după ce piaţa îşi revine”, spune Corneliu Istrate.
Cumpărătorii sunt mai strânşi la pungă
Dezvoltatorii imobiliari nu trebuie să creadă, însă, că afacerile lor vor înflori din nou îndată ce piaţa se va revigora, căci criza a modificat comportamentul cumpărătorilor.
„Dintotdeauna, oamenii au vrut ieftin, mult şi bun. Acum, însă, ei nu mai sunt fixaţi pe zonă la fel de mult ca înainte de criză”.
„Se uită la preţ, sunt mai chibzuiţi. De exemplu, dacă au de ales între un apartament nou, cu suprafaţă mare, la preţul de 65.000 de euro, unul relativ nou, dar în Centru, de 70.000 de euro, şi unul mai vechi, însă tocmai în Micro 20, de 40.000 de euro, este clar că îl vor alege pe ultimul”, spune Daniela Nisip, de la agenţia imobiliară Media Plus.
Locuinţele noi sunt mai ieftine cu 30%
Constructorii au înţeles acest lucru şi şi-au ajustat preţurile. Printre cei care s-au aliniat acestei politici se numără Rokaconstruct Modern, societate care anul trecut a ridicat un bloc cu 23 de apartamente de două, trei şi patru camere în Piaţa Energiei, iar acum se pregăteşte să înceapă altul, de 30 de apartamente cu una şi două camere, în aceeaşi zonă.
„Din cauza crizei, am aplicat reduceri de 28-30 la sută din preţul iniţial al locuinţelor”, afirmă administratorul Rokaconstruct Modern, Emil Radu, fără a divulga grila de tarife.
La Vega, reducerile sunt şi mai consistente. „Înainte de criză, vindeam apartamentele noi cu 1.000 sau peste 1.000 de euro pe metrul pătrat.
Acum, însă, am ajuns la 675 de euro pe metrul pătrat, fără TVA”, arată Corneliu Istrate.
Totuşi, managerul general al Grupului Vega recunoaşte că apartamentele sale au rămas printre cele mai scumpe de pe piaţa locală.
„Preţul de vânzare pe care noi îl practicăm este aferent unor blocuri cu un confort sporit, atât ca suprafaţă, cât şi ca finisare”.
„De exemplu, un apartament cu două camere, în suprafaţă de 81 de metri pătraţi, care este cel mai bine vândut produs din portofoliu, costă 65.000 de euro”, spune omul de afaceri.
În loc de epilog: Coşmarul dezvoltatorilor imobiliari
Un alt Pârvu, dar din viaţa reală, studiază ofertele dezvoltatorilor imobiliari.
E tânăr, burlac, are o slujbă şi o „combinaţie” care îi aduc lunar bani suficienţi cât să mănânce în oraş o dată pe săptămână şi să-şi diversifice lunar colecţia de gadgeturi, stă cu chirie şi detestă tapetul pus pe pereţi de proprietar.
Apartamentele noi de pe panoul publicitar arată bine şi, da, el ar putea achita ratele unui credit imobiliar. Dar îi e teamă să nu-i stea în gât.
