Economia din curtea vecinului

Economia din curtea vecinului

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

* Reacţiile ţărilor UE în faţa crizei economice * „Ordin de front”: reducerea cheltuielilor bugetare * Grecia - grevă pe marginea prăpăstiei * Spania - salarii mai mici pentru miniştri şi impozite suplimentare pe averile de peste un milion de euro * Austria – creşterea impozitelor pentru bănci * Franţa şi Germania – dai un ban, dar stai în faţă! *

Este adevărat: o criză economică există, indiferent dacă o privim la nivel global, european sau în „curtea proprie”. Diferenţa o face reacţia în faţa crizei.

La noi, după ce de vreo două ori ni s-a spus, „gata, am scăpat de criză”, se vine cu noi curbe de sacrificiu: reduceri „otova” de salarii şi pensii, impozite mai multe.

Să vedem în cele ce urmează şi ce se întâmplă „în curtea vecinului”, ce măsuri anticriză au adoptat o parte din celelalte ţări ale Uniunii Europene:

„Să nu-i crezi pe greci…”

* Grecia: de departe, are situaţia cea mai grea din UE, după ce a ieşit la iveală o imensă manevră financiară pentru ascunderea unui deficit bugetar uriaş, inadmisibil pentru zona euro.

Măsurile anticriză au cuprins îngheţarea timp de trei ani a salariilor din sectorul public, reducerea bonusurilor salariale din sectorul public, eliminarea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu pentru bugetari, creşterea TVA de la 21 la sută la 23 la sută, creşterea vârstei medii de pensionare de la 53 de ani la 67 de ani, majorarea accizelor la tutun şi combustibil cu 10 la sută.

Măsuri, într-adevăr, extrem de dure, pe măsura datoriei publice de 130 miliarde de euro (120 la sută din PIB). Până una, alta, efectul imediat a fost o grevă generală care a paralizat întreaga ţară.

* Spania: creşterea TVA de la 16 la sută la 18 la sută, reducerea salariilor din sectorul public cu cinci la sută de la 1 iunie 2010, urmată de o îngheţare a salariilor în 2011, salariile miniştrilor din actualul guvern au fost reduse cu 15 la sută (gest, desigur, simbolic), desfiinţarea a 13.000 de posturi în administraţia publică, a 500 de posturi de manager din firme ale statului şi a altor 32 de posturi de rang înalt,  au fost eliminate 27 la sută din societăţile comerciale publice şi au fost comasate alte 24 de firme ale statului, s-au introdus taxe suplimentare pe averile de peste un milion de euro. Scopul măsurilor este de a evita un haos financiar precum cel din Grecia.

* Portugalia: creşterea TVA de la 20  la 21 la sută, salariile din sectorul bugetar îngheţate pentru următorii patru ani, reduceri de cinci la sută a personalului din sectorul public, îngheţarea unor lucrări mari de infrastructură, plafonarea ajutoarelor sociale, taxarea câştigurilor de pe piaţa de capital, reducerea cu 40 la sută a cheltuielilor pentru achiziţionarea de noi echipamente militare.

De asemenea, a fost anunţat şi un amplu plan de privatizare în transporturi, energie, asigurări sau poştă, pentru a limita adâncirea datoriei publice.

* Italia: angajările în sectorul public vor fi limitate la doar 20 la sută din posturile ce vor deveni vacante în perioada 2011-2013, salariile guvernanţilor şi cele ale funcţionarilor cu venituri mari vor fi reduse, reducerea  cu două miliarde euro a bugetului autorităţilor regionale şi municipale, bugetul alocat sănătăţii va fi redus cu 0,4 miliarde anul viitor şi cu 1,1 miliarde în 2012, prelungirea cu şase luni a activităţii celor care puteau ieşi la pensie în a doua jumătate a lui 2011.

Guvernul italian are însă în vedere şi diminuarea pe termen limitat a taxelor aplicate mediului de afaceri în scopul de a stimula economia.

E loc şi de mai bine

* Marea Britanie:  reducerea cu peste 1 miliard de lire sterline din cheltuielile pentru consultanţă, călătorii, reducerea cu două miliarde de euro a cheltuielilor pentru programele IT, furnizori şi proprietăţi, plan pentru realizarea a 700 milioane de lire economii din restrângerea recrutărilor de personal şi din tăierea contribuţiilor către autorităţile administrative independente şi economii de 500 milioane de lire din tăierea cheltuielilor de valoare redusă. TVA-ul, redus iniţial anul trecut de la 17,5 la 15 la sută a revenit la 1 ianuarie 2010 la 17,5 la sută.

* Ungaria: a pus în aplicare un plan de austeritate încă din 2009 ce a cuprins îngheţarea salariilor bugetarilor, îngheţarea nivelului ajutoarelor salariale, tăierea celei de-a 13-a pensii, majorarea TVA de la 20 la 25 la sută, creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani până în 2012, taxarea alimentelor de bază cu 18 la sută, creşterea accizelor la ţigări, alcool şi combustibil de la 5  la 6 la sută. Deşi a fost printre primele ţări care a apelat la FMI, în prezent Ungaria dă semne evidente de însănătoşire şi se simte suficient de încrezătoare în forţele proprii pentru a anunţa că renunţă la ultima tranşă din împrumutul internaţional!

* Bulgaria: după ce a fost prinsă şi ea cu „ocaua mică”, precum Grecia, în ce priveşte mascarea deficitului bugetar, s-au impus măsuri de austeritate precum reducerea cheltuielilor administraţiei cu 20 la sută, majorarea impozitelor pentru companiile de asigurări, taxarea câştigurilor la jocurile de noroc, impozitarea suplimentară pentru bunurile de lux, majorarea contribuţiei la asigurările de la 8 la 10 la sută.

* Austria: efectele crizei s-au diluat considerabil şi prin urmare eforturile sunt concentrate pe măsuri ce ţin, de acum, de respectarea limitelor admise în condiţii de normalitate, precum un deficit public sub trei la sută. Se au în vedere creşterea încasărilor  la bugetul de stat cu 3,4 miliarde euro din măsuri de economisire şi impunerea unor noi impozite. De exemplu, 500 milioane euro vor veni din impozite suplimentare asupra băncilor, sumele astfel obţinute urmând a fi direcţionate spre susţinerea autorităţilor regionale şi locale.

* Polonia: este şi ea un caz fericit, poate cel mai fericit din UE. Polonia a fost singurul stat ce s-a putut lăuda cu o creştere economică (1,7 la sută) în 2009.  Cu o piaţa internă vastă, cu economie diversificată şi mai puţin dependentă de exporturi, Polonia a fost mai puţin afectată de turbulenţele comerciale din ţările cu care avea relaţii comerciale.

* Franţa: a sprijinit cu fonduri de la buget companiile aflate în dificultate. De asemenea, au fost reduceri consistente de taxe şi impozite, atât pentru companii, cât şi pentru populaţie. Nu au fost neglijate nici măsurile de protecţie socială sau de flexibilizare a sistemului de învăţământ, astfel încât pregătirea teoretică să se îmbine cu perioade mai lungi de practică în întreprinderi, fapt ce măreşte considerabil şansele tinerilor de a se integra pe piaţa muncii.

* Germania:  guvernul a anunţat că va încerca să stimuleze economia în 2010 prin reduceri de taxe în valoare de 24 miliarde de euro. Anul trecut, Germania a lansat mai multe de pachete de stimulare financiară care au inclus scutiri de impozite şi cheltuieli pentru infrastructură.

Cine stinge lumina?

După cum se vede, reducerea cheltuielilor bugetare şi micşorarea deficitelor bugetare a fost „ordin de front” pentru toate ţările europene. Asta cu excepţia ţărilor bogate care şi-au permis luxul de a băga sume uriaşe din fondurile de stat pentru susţinerea economiei.

Din păcate, România a pierdut timp preţios în a evita adâncirea efectelor crizei aşteptând, poate, „o minune” de pe pieţele internaţionale sau consolidarea bugetului de stat doar prin jumulirea mediului privat. Din păcate, mai ales după izbucnirea scandalului din Grecia şi efectele indirecte asupra zonei euro, această variantă nu a funcţionat.

În ce ne priveşte, cel mai rău nu este atât faptul că se apelează la noi „curbe de sacrificiu”, ci faptul că nimeni nu poate garanta că lucrurile se vor opri aici.

Se vorbeşte de reducere de salarii, dar nu şi de o reformare serioasă a unui sistem bugetar greoi, supradimensionat în anumite direcţii, subdimensionat în altele, sufocat de clientela de partid ajunsă în funcţii publice.

În aceste condiţii, apare legitimă întrebarea în ce măsură România va reuşi să atingă ţinta de deficit bugetar de 6,8 la sută convenită cu FMI. O depăşire a acesteia înseamnă automat majorarea taxei unice şi a TVA. În aceste condiţii ne întrebăm, oare, cine va mai stinge lumina?

În fotografie – nivelul TVA-ului în câteva state europene

Citit 623 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.