* Proiectul AFDJ Galaţi de modernizare a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, blocat de condiţiile de mediu *
Când vine vorba de îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie, automat se pune problema regularizării Dunării. Dacă ţările vestice au rezolvat această problemă încă din anii ’50-’60, prin construirea pe apele interioare a unor sisteme de ecluze, baraje, porturi, în prezent lucrurile sunt mai complicate din cauza normelor de mediu ce trebuie respectate.
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a simţit pe pielea ei ce înseamnă asta. După ce cu destul de mari eforturi s-a reuşit anul trecut, prin POS Transporturi, demararea unui proiect în valoare de peste 36 milioane euro de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe sectorul Călăraşi - Brăila, în ianuarie Comisia Europeană a dispus întreruperea lucrărilor până la realizarea unui program de monitorizare a impactului asupra mediului.
„Când am realizat proiectul, noi am avut un aviz pe mediu Natura 2000, am avut aviz favorabil de la Academia Română, de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, adică nu ne-am apucat de lucrări de capul nostru, fără a ţine cont de problemele de mediu”.
„Însă au fost nişte reclamaţii de la nişte ONG-uri direct la Bruxelles, cum că lucrările ar afecta înmulţirea sturionilor, aşa că, pentru a împăca pe toată lumea, CE a dispus realizarea acestui studiu de monitorizare - şase luni înainte de execuţia lucrărilor, în timpul lucrărilor şi trei ani după realizarea lucrărilor…”, ne-a explicat şeful Serviciului Căi Navigabile al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
Lucrările de pe sectorul Călăraşi - Brăila sunt menite să asigure condiţii de navigaţie pe Dunărea fluvială chiar şi în perioadele de secetă, astfel încât convoaiele de nave să nu fie nevoite să apeleze la rute ocolitoare de sute de kilometri.
„Un drum mai scurt şi mai sigur pentru nave înseamnă inclusiv poluare mai puţină. În plus, amenajările de pe sectorul Călăraşi - Brăila au rolul de a asigura necesarul de apă la centrala atomoelectrică, dar ar fi favorabilă şi pentru Balta Mică a Brăilei, unde unele canale şi bălţi seacă în perioadele foarte călduroase. Dar asta este situaţia, până nu vom siguri că sturionul este fericit, nu puteam face nici o mişcare”, a precizat reprezentantul AFDJ Galaţi.
Programul de monitorizare este pe cale de a primi aprobarea de la CE, urmează licitaţia de atribuire a contractului. Toată „distracţia” va ajunge undeva la 3,5 milioane euro.
Atât specialiştii de la APDM Galaţi, cât şi cei de la AFDJ Galaţi consideră, totuşi, că uneori, în problemele de mediu, „românii se dovedesc mai catolici decât papa”.
În acest sens a rămas antologică la AFDJ Galaţi cererea primită din partea unui ONG care solicita, în ideea protejării unor ostroave, nici mai mult nici mai puţin decât mutarea şenalului navigabil, adică a… cursului natural al Dunării!
„Trebuie să dăm libertatea proiectelor economice să se întrepătrundă cu cele de mediu, nu să ne blocăm unii pe alţii. Ne trebuie un mecanism care să aducă un echilibru - şi economia să meargă, şi prezervarea mediului să funcţioneze”, consideră la rândul său directorul APDM Galaţi, Mihai Ochialbescu.
Problema restricţiilor de mediu în proiectele hidrotehnice va fi ridicată reprezentanţii instituţiilor gălăţene în această săptămână şi la Linz, în cadrul unei întâlniri a operatorilor portuari pe tema Strategiei Dunării. Rămâne de văzut cu ce rezultate.
