Frigul de Răsărit începe să pună presiune pe leu

Frigul de Răsărit începe să pună presiune pe leu
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Creșterea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia, la care s-a adăugat cererea făcută Statelor Unite de către Kremlin ca NATO să se retragă din România și Bulgaria nu a afectat evoluția leului, în timp ce Bursa de Valori de la București a cunoscut ieșiri importante.

Săptămâna trecută, cursul euro/leu a crescut ușor de la 4,9440 la 4,9452 lei și s-a încheiat la 4,9449 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,943 – 4,948 lei, cu închiderea pieței la 4,944 lei.

Luni, când piața a fost închisă, euro se tranzacționa în culoarul 4,933 – 4,949 lei.

Joi, a fost publicată minuta primei ședințe al CA al băncii centrale din acest an când dobânda cheie a fost majorată de la 1,50 la 1,75%. BNR se arată pregătită să continue normalizarea graduală a politicii monetare, pentru contracararea presiunilor inflaționiste și ancorarea așteptărilor privind dinamica prețurilor de consum pe termen mediu.

În cadrul minutei se arată că „cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului III 2021, chiar și în condițiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă (...) evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern și incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice și al mersului pandemiei, precum și probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc”.

Nivelul dobânzilor interbancare nu a mai cunoscut creșterile din a doua jumătate a anului trecut și se mențineau la valori comparabile cu cele din martie 2020.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,20 la 3,21% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 3,29%.

Într-o analiză BCR se arată că „majorarea dobânzii de politică monetară va continua până la 3% la mijlocul lui 2022, iar dobânda Lombard ar putea ajunge la 4%”. Analiști cred că „în anumite momente dobânda Lombard ar putea deveni dobânda relevantă prin alinierea dobânzilor ROBOR pe termen scurt la acest nivel”.

Cererea de dolari a crescut în perioada analizată iar euro a scăzut de la 1,1435 la 1,1301 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3256 la 4,3614 lei. Luni, cotațiile fluctuau în culoarul 1,1314 – 1,1345 dolari.

Creșterea aversiunii față de risc a apreciat moneda elvețiană de la 1,045 până la 1,032 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să atingă vineri un nou record de 4,7829 lei.

Cursul lirei sterline a fluctuat între 4,9102 și 4,9367 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 252,5792 la 257,4507 lei. Metalul galben ar putea crește marți, în condițiile în care uncia creștea luni la 1.837 – 1.843 dolari.

Luni dimineață, bitcoin a atins un minim de 33.065 dolari, continuând tendința de depreciere manifestată în ultimele săptămâni, după ce Rezerva Federală a anunțat înăsprirea politicii sale monetare și încheierea programului de achiziții de active.

La rândul său, ether a alunecat până la 2.200 dolari.

Citit 945 ori Ultima modificare Luni, 24 Ianuarie 2022 15:05

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.