* În 2006, Olanda s-a oferit să realizeze, gratuit, un studiu de impact privind strategia de prevenire a inundaţiilor, pe cursul Dunării * Concluzia specialiştilor olandezi a fost aceea că fluviul nu ar mai crea probleme la Galaţi în anii cu precipitaţii abundente dacă surplusul de apă ar fi preluat de un canal Smârdan - Isaccea * Soluţia a rămas doar pe hârtie pentru că nimeni nu a calculat cât costă punerea ei în practică *
CITESTE AICI: Istoria se repetă
Olandezii ne-au dat mură-n gură
Nici acum, la patru ani de la promisiunile din 2006, autorităţile române nu au reuşit să realizeze un studiu elaborat, complet, care să arate în ce zone ar trebui să se recurgă la renaturare sau măcar ce altă soluţie poate fi aplicată în regiunea noastră pentru a evita inundaţiile şi cât costă punerea ei în practică.
Asta cu toate că statul olandez a trimis în ţara noastră o echipă de experţi care să analizeze problema şi să propună soluţii. Echipa a sosit în anul 2008, spune secretarul de stat pentru relaţia cu prefecturile din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, Mihai Capră.
„Au făcut un studiu de impact aici, au mers şi la Grindu (comună de pe malul tulcean al Dunării). Au calculat mai multe variante, iar concluzia a fost aceea că, pentru prevenirea inundaţiilor în zona noastră, este necesară amenajarea unui canal între localităţile Smârdan şi Isaccea din judeţul Tulcea”, a declarat, ieri, Mihai Capră.
Viceprimarul comunei tulcene Grindu, Vergil Coşeru, îşi aminteşte de vizita olandezilor. „Domnul primar şi fermierii din Grindu au participat atunci la mai multe seminarii organizate de olandezi, care s-au ţinut la Măcin şi la Bucureşti. Propunerea olandezilor era să se construiască un canal navigabil, ecluzat, de la Smârdan la Isaccea”.
„Ideea era că, în momentul în care Dunărea scade, ecluzele se închid pentru a menţine parametrii de navigabilitate pe fluviu, iar atunci când Dunărea creşte ecluzele se deschid, canalul preia surplusul de apă din regiunea noastră şi îl varsă tot în fluviu, la Isaccea. Era o idee foarte bună, cu care localnicii din Grindu au fost de acord”, afirmă viceprimarul comunei tulcene.
Muieţi-s posmagii?
Din păcate, ideea nu a ajuns nici acum pe masa Guvernului. Motivul? Nu se ştie cât costă implementarea ei. „Soluţia amenajării canalului Smârdan-Isaccea este o propunere, un draft. Nu se ştie ce înseamnă în bani, în exproprieri. Doar în baza studiului făcut de olandezi nu poţi face o finanţare, nu poţi emite o Hotărâre de Guvern”, a explicat secretarul de stat din MAI, Mihai Capră.
Omologul său din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Dan Cârlan, susţine că ministerul are nu una, ci trei variante de prevenire a inundaţiilor în zona noastră. Cârlan recunoaşte, însă, că, deocamdată, niciuna dintre aceste variante nu este fundamentată din punct de vedere economic.
Or, în lipsa unei estimări a costurilor, mapa cu soluţii nu se poate apropia nici măcar de Palatul Victoria, darămite de masa Guvernului – singurul în măsură să o aprobe şi să o finanţeze.
„Studiile care s-au realizat până în prezent merg pe trei scenarii, de la o extremă la cealaltă. Ministerul Mediului, pe baza studiilor, va prezenta fundamentarea şi va fi luată o decizie la nivelul Guvernului”, a declarat, vineri, la Galaţi, secretarul de stat pentru ape, Dan Cârlan. Încă fără o strategie de prevenire a inundaţiilor bătută în cuie, autorităţile se află exact în acelaşi punct ca şi în 2006.
De altfel, Mihai Capră – cel care a gestionat nucleul de criză de la Galaţi în aceste zile şi care a fost creierul operaţiunilor de apărare şi în 2006, pe când era prefect al judeţului Galaţi – a remarcat duminică, după depăşirea situaţiei critice de pe Dunăre, că trebuie găsită o altă soluţie decât cea a digurilor din saci cu nisip, astfel încât „să nu mai stăm de fiecare dată să lucrăm ca la piramide”.
Capră a vorbit despre două soluţii complementare: ridicarea unui dig în sudul Galaţiului, care să apere inclusiv Faleza Inferioară, şi soluţia olandeză – construirea canalului Smârdan - Isaccea.
CITESTE AICI: Gelu Stan - „Salvarea Galaţiului este renaturarea zonei I. C. Brătianu - Rachelu”
