* Grupul CEZ a renunţat la proiectul de construire a unui nou grup energetic la Galaţi * Memorandumul de colaborare mai există doar pe hârtie * „Activitatea nu ne este afectată, dar noi aveam planuri de modernizare…”, declară Eduard Urbanschi, directorul societăţii gălăţene * Locul CEZ ar putea fi luat de un vechi competitor, Gaz de France, dar planuri mari are şi ArcelorMittal * Chinezii de la Fujian Longking vin şi ei cu o propunere *
Modernizarea Electrocentrale Galaţi „a rămas ca în tren” după ce grupul ceh CEZ a anunţat printr-un comunicat de presă că renunţă la proiectul construirii unei noi unităţi de producţie.
Noul grup energetic ar fi urmat să aibă o putere instalată de 400 MW, valoarea proiectului fiind estimată la 400 milioane euro. Se pare însă că un parteneriat în cadrul Electrocentrale rămâne în continuare unul atractiv. În legătură cu acest subiect sunt deja vehiculate nume grele, precum ArcelorMittal sau Gaz de France, dar potenţiali competitori ar putea fi şi chinezii de la Fujian Longking.
„Costuri neprevăzute”
CEZ a anunţat că renunţă la investiţia de la Galaţi după ce, săptămâna trecută, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a solicitat grupului ceh să spună în mod clar dacă mai vrea sau nu mai vrea să se implice în acest proiect. Modernizarea Electrocentrale Galaţi face parte dintr-un plan mai amplu pe care Termocentrale, acţionarul majoritar al unităţii gălăţene, îl are la nivel naţional.
Mai exact, CEZ a câştigat, în 2008, în faţa Gaz de France, o licitaţie organizată de Termoelectrica pentru desemnarea unui partener strategic în vederea privatizării Electrocentrale. Privatizarea nu era însă una în sensul clasic al cuvântului, ci presupunea asocierea în cadrul unei noi societăţi, în care CEZ să deţină pachetul majoritar de acţiuni şi să asigure finanţarea noului grup energetic.
În acest sens a fost încheiat un memorandum ce stabilea etapele ce ar fi trebuit urmate: studiu de fezabilitate, studiu tehnic, piaţă de desfacere etc. Un punct important era şi evaluarea activelor Electrocentrale, necesară pentru stabilirea participaţiilor celor două părţi în cadrul noii societăţi.
Potrivit CEZ, lucrurile s-au împotmolit în momentul în care studiul de prefezabilitate a dezvăluit costuri neprevăzute importante. „Aceste costuri vizează reţeaua, precum şi conductele de gaz. De asemenea, ar fi necesară demolarea unor active aparţinând CET Galaţi”, se arată în comunicatul CEZ.
Trebuie spus că, în prezent, grupul ceh are în derulare o serie de proiecte importante, precum parcul eolian de 600 MW de la Fântânele şi Cogealac (jud.Constanţa) şi participarea la consorţiul EnergoNuclear, care va construi reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Adrese fără răspuns
Se pare, totuşi, că decizia CEZ nu a fost chiar o surpriză pentru Ministerul Economiei. „În ultimele luni le-am adresat mai multe adrese la care ei nu au mai răspuns. Apoi au fost şi alegerile din Cehia, s-a schimbat şi boardul CEZ, nu este exclus ca noua conducere a grupului să-şi fi schimbat viziunea asupra investiţiilor viitoare”, ne-a declarat Eduard Urbanschi, directorul general al Electrocentrale Galaţi.
„Gurile rele” din Ministerul Economiei susţin însă că un măr al discordiei ar fi fost şi acela că CEZ considera că activele societăţii gălăţene erau supraevaluate de partea română.
„Oficial nu am ieşit din memorandumul încheiat cu CEZ. Noi, ca societate, nu am primit încă un răspuns oficial nici de la CEZ, nici de la acţionarul nostru principal, Termoelectrica. Dacă CEZ decide să se retragă din această investiţie, probabil că se va încheia şi acest memorandum. Activitatea noastră nu este afectată, dar planurile noastre erau de a ne dezvolta”, a precizat directorul Electrocentrale Galaţi.
Variante de rezervă
Oricum ar fi, Ministerul Economiei se pare că se gândea deja la o serie de variante de rezervă privind Electrocentrale Galaţi. Una dintre ele ar fi o colaborare cu ArcelorMittal. În luna mai a.c., ministrul Adriean Videanu a fost prezent la Galaţi şi a avut discuţii atât cu conducerea combinatului siderurgic, cât şi cu cea a Electrocentrale.
La acea dată, ministrul a declarat că statul român intenţionează să investească în producţia de energie utilizând gazul de furnal - o resursă care, în prezent, nu este valorificată la adevăratul potenţial. De altfel, Videanu a precizat şi zilele trecute că ArcelorMittal are o ofertă vizând Electrocentrale.
Purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi, Dorian Dumitrescu, a confirmat interesul pe care compania pe care o reprezintă îl are pentru dezvoltarea unor proiecte energetice, dar a precizat că nu poate furniza mai multe detalii atât timp cât un acord ferm nu a fost definitivat.
O idee de luat în seamă privind viitorul Electrocentrale Galaţi este o eventuală colaborare cu Gaz de France, compania care a concurat CEZ în licitaţia de acum doi ani. Un avantaj ar fi acela că francezii cunosc foarte bine cerinţele proiectului şi au fost capabili să vină cu o ofertă ce, în linii mari, nu era cu mult diferită de cea înaintată de CEZ.
Nu în ultimul rând, potrivit unor informaţii de ultimă oră de la Ministerul Economiei, Termoelectrica poartă discuţii cu firma chineză Fujian Longking în vederea unor eventuale investiţii, însă deocamdată este vorba mai degrabă de tatonări.
Oricum ar fi, negocierile pentru Electrocentrale Galaţi sunt relansate. Cu atâtea „moaşe”, să sperăm că societatea gălăţeană nu va rămâne cu „buricul netăiat”.
