Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” NEGREŞIT (declarație de vinovat)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Mă uit în jur, silabisesc [să (nu) se ştie]:

es-te fru-mos, foar-te fru-mos!...Frumos şi rar,

îmbătrâneşte papagalu-n colivie,

iar eu degeaba-mbătrânesc în calendar!

 

Mărturisesc: n-am învăţat să-i dau mâncare

acestei păsări, cestui zbor să-i dau deschis,

cestei minuni să-i cer oleacă de iertare!

Nu i-am cerut, n-am ascultat-o, nu i-am scris!

 

Stă negreşit pe balansoar...şi mai şi cântă...

şi-n ochii mici – două cireşe amărui –

văd cum îşi poartă – fără vină – cea osândă,

şi nici nu cere ajutorul nimănui!

 

Stă după gratii...şi-i mai cade câte-o pană –

ar mai trimite câte-un tril, dar n-are cui...!

Îmbătrânesc degeaba-n biata mea Nirvană

şi-n Veci de Veci n-am să pot fi în locul lui!!!

Citit 5360 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.