* La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, cel mai favorabil mediu economic este la Constanţa * Factorii de decizie gălăţeni ar trebui să ia în calcul acordarea de facilităţi pentru investitori, consideră reprezentanţii patronatelor * Galaţiul are atuuri încă nevalorificate la justa lor valoare *
Mediul de afaceri gălăţean se află pe locul 2 în ceea ce priveşte atractivitatea la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est, rezultă din datele prezentate în Carta Albă a IMM-urilor 2010, realizată de CNIPMMR. „Ca factor de comparaţie a fost aleasă densitatea întreprinderilor la o mie de locuitori. Numărul mai mare sau mai mic de întreprinderi poate fi considerat expresia unui mediu de afaceri mai mult sau mai puţin favorabil manifestării spiritului antreprenorial”, a explicat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.
Trebuie spus că, pe harta IMM-urilor la nivel naţional, devine vizibilă polarizarea economică pe regiuni. Bucureştiul are o situaţie atipică, aici găsindu-se în jur de 140.000 de societăţi din cele 663.000 câte există la nivel naţional, ceea ce înseamnă o densitate de 72,8 de firme la mia de locuitori.
Tabloul IMM-urilor
Strict în regiunea noastră de dezvoltare, se face simţită forţa Constanţei, care, cu o zestre de 27.000 societăţi, are o densitate de 38,2 firme la mia de locuitori. Pe locul următor se află judeţul Galaţi, care cu aproximativ 14.000 de societăţi atinge o densitate de 24,5 firme la mia de locuitori. Pe locurile următoare se clasează Tulcea (24,3), Brăila (23,5), Buzău (23,5) şi Vrancea (20,8).
„După cum se vede, la nivel teritorial, contrastele sunt destul de mari de la un judeţ la altul. Constanţa se află într-o formă mai bună faţă de celelalte judeţe, iar asta ar trebui să le dea de gândit factorilor de decizie din celelalte judeţe. Ele trebuie să ţină aproape, pentru că altfel - Galaţiul, de exemplu, care la un moment dat avea o forţă economică mult mai apropiată de cea a Constanţei - riscă să devină un fel de «dependinţe» economice”.
„Aici este vorba şi de resurse, de atractivitatea pentru investitori, iar factorii de decizie locali ce pot influenţa mediul economic ar trebui să se gândească la forme de stimulare a dezvoltării IMM-urilor, forme care până în prezent, la noi cel puţin, nu prea s-au văzut…”, a explicat reprezentantul patronatelor.
Spre comparaţie, e suficient să amintim aici de faptul că prosperitatea unui judeţ se reflectă şi în numărul IMM-urilor. Astfel, pe locurile fruntaşe se află Cluj, cu 47,9 firme la o mie de locuitori, Ilfov – cu o densitate de 46,1 (beneficiind, ce-i drept, de „iradierea” Bucureştiului), Timiş (42,6), Braşov (42,2).
Singura consolare a gălăţenilor ar fi aceea că au un mediu de afaceri mult superior celor din Botoşani (11,8), Vaslui (13,4) sau Teleorman (14,3), dar o astfel de raportare nu ţine prea mult de cald nici în ceea ce priveşte creşterea numărului locurilor de muncă, nici în diversificarea activităţii economice.
Galaţiul are certe oportunităţi economice pe care nu a reuşit să le valorifice la potenţialul maxim. Să amintim aici de avantajul de a fi „poarta” UE la graniţa de est, de activitatea portuară care este departe de cea de altădată şi chiar de activitatea industrială care, de la an la an, este din ce în ce mai „subţire”.
Exemplele altor judeţe ne-au demonstrat că banul la ban trage şi investitorul la investitor. Iar dacă noi nu avansăm, se găsesc alţii care s-o facă. Ori intrăm în competiţie, ori rămânem de căruţă.
Explicaţie foto: Densitatea judeţeană a firmelor (firme la 1.000 de locuitori)
