* Cu datorii neonorate de peste 452 milioane lei, Galaţiul are cea mai mare rată a creditelor neperformante din ţară * Valoarea totală a împrumuturilor este de 4,1 miliarde lei, adică 6.730 lei pe cap de locuitor * La începutul crizei restanţele erau de doar… 0,005 la sută din totalul creditelor, în timp ce în prezent „rateurile” au ajuns la 11 la sută * Cele mai mari probleme sunt la creditele în valută *
Cu buzunarele din ce în ce mai goale, gălăţenii reuşesc cu greu să facă faţă creditelor pe care le-au contractat la bănci. Mulţi dintre cei care s-au împrumutat au ajuns în situaţii disperate, iar acest lucru devine evident dacă ţinem cont de creşterea galopantă a creditelor restante.
Potrivit datelor furnizate de BNR, la sfârşitul lunii iunie din totalul creditelor contractate de gălăţeni (4,1 miliarde lei) volumul creditelor restante a fost de 452,2 milioane lei. Asta înseamnă o pondere a datoriilor neonorate de 11 la sută, cea mai mare din ţară!
Dacă ar fi să raportăm creditele la numărul de locuitori, în judeţul Galaţi valoarea împrumuturilor ar fi, în medie, de 6.700 lei pe cap de locuitor, în timp ce restanţele neonorate ar fi de 740 lei de căciulă.
Spre comparaţie, în Gorj, judeţul cu cele mai puţine credite neperformante, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor a fost de doar 3,9 la sută. La Bucureşti, acelaşi indicator este de 5,8 la sută, în timp ce media naţională a ponderii creditelor restante este de 6,4 la sută.
Slalom printre datorii
Saltul datoriilor neonorate de gălăţeni a fost mare şi de la o lună la alta. Faţă de luna mai, când ponderea creditelor restante a fost de 8,8 la sută, în luna iunie datoriile neonorate au fost cu 103,2 milioane lei mai mari!
Dramatismul situaţiei este şi mai evident dacă analizăm evoluţia în timp a raportului împrumuturi - credite restante. Astfel, înainte de criză, în iunie 2008, la credite de 3.691 milioane lei se înregistrau restanţe de doar 19,65 milioane lei, adică o pondere de doar… 0,005 la sută.
Un an mai târziu, în iunie 2009, primul an de criză, la credite de 4.075 milioane lei, restanţele erau de 129,61 milioane lei (pondere 3,18 la sută).
Situaţia a fost oarecum stabilă până la începutul acestui an, când la împrumuturi de 3.984 milioane lei, restanţele erau de 178,37 milioane lei (pondere 4,47 la sută).
Însă, dat fiind saltul împrumuturilor neonorate din ultimele luni, se pare că vremurile grele sunt departe de a se fi sfârşit. Nici nu poate să fie altfel, în condiţiile în care principalele măsuri de reducere a deficitului bugetar luate de guvern au avut ca efect o reducere a veniturilor atât ale populaţiei, cât şi ale agenţilor economici.
Scăderea cu 25 la sută a salariilor bugetarilor, ce abia de acum înainte îşi va face simţite efectele, anunţă şi ea o nouă criză în sistemul bancar, cu atât mai mult cu cât bugetarii, dată fiind stabilitatea veniturilor şi a serviciului, făceau parte din categoria preferată de instituţiile financiare.
Valuta ne ridică, valuta ne coboară
Cele mai mari probleme înregistrate de gălăţeni sunt în zona creditelor în valută. Astfel, dacă în perioada mai - iunie, la creditele în lei, saltul restanţelor a fost de 193,3 milioane lei la 217,8 milioane lei, la creditele în valută creşterea a fost de la echivalentul a 155,6 milioane lei la 234,4 milioane lei.
Ce-i drept, de la începutul crizei şi până prezent valuta a ajuns la putere şi în structura creditelor. Astfel, dacă în iunie 2008 creditele în moneda naţională erau de 1,9 miliarde lei, iar cele în valută în echivalentul a 1,7 miliarde lei, în prezent raportul este de 1,72 miliarde lei la 2,38 miliarde lei în favoarea împrumuturilor în valută.
Credite, după preferinţe
În ceea ce priveşte distribuţia creditelor, agenţii economici aveau la sfârşitul primului semestru credite în lei de 837 milioane lei şi credite în valută de 1,25 miliarde lei.
La nivelul populaţiei, împrumuturile în moneda naţională erau de 837 milioane lei, în timp ce creditele în valută atingeau echivalentul a 1,09 miliarde lei. În privinţa destinaţiei împrumuturilor, creditele de consum în lei (775,6 milioane lei) depăşesc cu mult creditele destinate locuinţelor (40,9 milioane lei).
Situaţia tinde să fie ceva mai echilibrată la creditele în valută. Astfel, în timp ce consumului i-au fost destinate împrumuturi în echivalentul a 588,7 milioane lei, creditele pentru locuinţe au fost de 468,6 milioane lei.
Evoluţiile de pe piaţa financiară nu sunt deloc încurajatoare nici pentru clienţi, nici pentru bănci. Pe de o parte, clienţii au devenit mai prudenţi în contractarea creditelor, date fiind condiţiile macroeconomice destul de nesigure din ziua de azi.
De partea cealaltă, băncile ţin cont la fixarea dobânzilor de nivelul în creştere a creditelor neperformante. Astfel, pentru a se pune la adăpost de eventuale pierderi, instituţiile financiare au tendinţa de a acorda credite mai scumpe şi în condiţii mai drastice.
Altfel spus, piaţa financiară se învârte într-un cerc vicios în care viaţa debitorilor devine din ce în ce mai complicată.
