Logistica precară a industrializării și comercializării en-detail a produselor agroalimentare autohtone este tot mai evidentă, în condițiile în care statul alocă anual sume de bani necorelate cu prioritățile consumatorilor români sau cu nevoile fermierilor. Drept consecință, la raft lipsesc nu doar produse proaspete ”made in Romania” cu caracter sezonier, ci și diverse conserve sau alimente congelate. Nici nu are rost să mai vorbim de noul concept european ”farm to fork” (din fermă, direct în furculiță).
„Culturile pentru industrializare nu au mai fost subvenţionate, deci au dispărut. Aşa că fabricile de conserve nu funcţionează, pentru că nu au materie primă. S-au alocat bani europeni pentru modernizarea fabricilor de conserve şi ele zac, nu sunt eficiente pentru că nu au materii prime. Din totalul terenurilor arabile, 70% sunt cultivate cu cereale şi necesarul de consum de pâine este mai mic. Ar trebui să se coreleze necesarul de consum de produse agroalimentar al României cu planificarea suprafeţelor de teren arabil. La unele culturi este excedent, la altele avem producţie zero“, a spus Gheorghe Vlad, fermier şi preşedintele OIPA Legume-Fructe, citat de ZF.ro.
Conform aceleiași publicații, doar cei care cultivă mazăre, tomate, cartofi, fasole şi castraveţi pentru industrializare primesc subvenţii, alte legume pentru industrializare nefiind pe listă. Între timp, importurile de legume s-au ridicat la peste 530 de milioane de euro în 2021, în vreme ce importurile de preparate din legume şi din fructe, la 400 de milioane de euro, conform datelor INS.
În acest context, într-o recentă discuție cu senatorul gălățean George Scarlat, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României, acesta atrăgea atenția asupra altor ciudățenii în materie de sprijin al culturilor agricole. ”Avem în prezent subvenții foarte mari, de mii, sute de euro la tutun și la hamei. Păi, astea sunt prioritățile? Încurajăm ceea ce în alte părți e în zona aplicării de accize? În 2020, aveam subvenție de 1.600 de euro la hectar pentru culturile de orez, în condițiile în care doar câțiva cultivatori cu capital străin sunt prezenți în România, pe terenuri date de ADS (Agenția Domeniilor Statului – n.r.). Ne-am întrebat ce consum avem așa mare la orez și am dus subvenția la cartof, acolo unde eram deficitari”, a explicat George Scarlat.
