* Încă se mai ţine frâna la acordarea împrumuturilor, însă datoriile neonorate au scăzut într-o lună de la 451 milioane lei la 408 milioane lei * La împrumuturile în valută, creditele pentru locuinţe încep să le echilibreze pe cele destinate consumului * Conturile gălăţenilor au crescut la 2,6 miliarde lei *
Pe piaţa bancară gălăţeană creditarea bate încă pasul pe loc, însă o veste bună ar fi aceea că nivelul creditelor restante a scăzut, semn că unii dintre clienţii instituţiilor financiare au început să-şi ajusteze socotelile.
Potrivit datelor furnizate de BNR, gălăţenii aveau la începutul lunii august credite totalizând 4.032,9 milioane lei, în condiţiile în care, în luna precedentă, nivelul acestora era cu 71,4 milioane lei mai mare. Practic, nivelul creditării a ajuns aproape la egalitate cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, când împrumuturile totalizau 4.038,3 milioane lei.
Supremaţia este deţinută de creditele în valută, după primele şapte luni ale anului acestea înregistrând o valoare de 2.348,2 milioane lei, faţă de 1.684,7 milioane lei - valoarea creditelor în moneda naţională.
Mai puţine bătăi de cap
În ceea ce priveşte creditele restante, acestea erau la începutul lunii august de 408,4 milioane lei, faţă de 451 milioane lei cât erau în luna precedentă. Nivelul rămâne însă ridicat dacă îl raportăm la aceeaşi perioadă a anului trecut, când nivelul creditelor restante era de doar 142,5 milioane lei.
Scăderea restanţelor înregistrată în ultima perioadă, de 42,6 milioane lei, adică echivalentul a 10 milioane euro este, totuşi, foarte bună pentru un interval atât de scurt. Acest lucru se datorează inclusiv refinanţărilor sau reeşalonării unor credite, instrumente pe care gălăţenii au început să le folosească din ce în ce mai des.
Rămâne însă de văzut dacă trendul scăderii creditelor restante se va păstra şi în continuare, dat fiind faptul că deja intrăm în perioada în care scăderile de salarii, mai ales în mediul bugetar, şi creşterea unor taxe şi impozite încep să-şi facă simţite efectele în buzunarele populaţiei.
În momentul de faţă, cele mai mari restanţe se înregistrează la creditele în valută, acestea fiind în echivalentul a 198,9 milioane lei, însă nici restanţele la creditele în moneda naţională nu sunt foarte departe, acestea fiind de 209,5 milioane lei.
Între consum şi locuinţe
În privinţa distribuţiei pe categorii a creditelor, agenţii economici înregistrau după primele 7 luni ale anului credite în moneda naţională de 805,3 milioane lei, în timp ce creditele în valută erau în echivalentul a 1.261,4 milioane lei.
La nivelul populaţiei, creditele în lei erau de 878,4 milioane lei, în timp ce creditele în valută erau de 1.059,3 milioane lei. Creditele de consum deţin ponderea împrumuturilor în lei, nivelul acestora fiind 704,2 milioane lei, faţă de 40,6 milioane lei destinate locuinţelor.
Lucrurile sunt însă ceva mai echilibrate în ceea ce priveşte destinaţia împrumuturilor în valută. Astfel, dacă spre consum s-a dirijat echivalentul a 583,9 milioane lei, nici creditele destinate locuinţelor, respectiv 461,5 milioane lei, nu reprezintă o sumă neglijabilă.
Conturi ceva mai pline
Privind şi partea plină a… buzunarelor, gălăţenii aveau în conturi la începutul lunii august 2.667,7 milioane lei, faţă de 2.617 milioane lei în luna precedentă. Această înzdrăvenire financiară, de 50,7 milioane lei, se explică prin faptul că, deşi economiile în valută au scăzut de la echivalentul a 737,4 milioane lei la 716,1 milioane lei, economiile în lei au avut un salt de la 1.879,6 milioane lei la 1.951,6 milioane lei.
Cât priveşte distribuţia, disponibilităţile la vedere în lei erau de 548,8 milioane lei, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 1.402,8 milioane lei.
Pe partea în valută, disponibilităţile la vedere erau în echivalentul a 208,7 milioane lei, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 507,3 milioane lei.
Un lucru demn de observat este şi acela că, în conturi, populaţia are mai mulţi bani decât agenţii economici. Astfel, dacă agenţii economici dispuneau de 577,2 milioane lei, populaţia se putea lăuda 2.042,4 milioane lei.
Rămâne de văzut dacă acest lucru va fi valabil şi în perioada ce vine, una ce se anunţă extrem de turbulentă atât în ceea ce priveşte nivelul veniturilor, cât şi în cel al cheltuielilor.
