* Aproape jumătate din populaţia activă a României s-a îndatorat la instituţiile financiare *
Gradul mare de îndatorare al populaţiei şi-a temperat ritmul de creştere anul trecut şi în primele luni ale acestui an, rămânând însă la un nivel ce reclamă monitorizare atentă şi, eventual, măsuri suplimentare de remediere, se arată în raportul de stabilitate întocmit de BNR.
"Temperarea îndatorării este consecinţa atât a unor factori de ofertă (standardele şi termenii creditării practicate de bănci s-au menţinut la un nivel ridicat de restrictivitate), cât şi a unor influenţe din partea cererii", se precizează în document.
Datele BNR arată că la jumătatea acestui an, numărul persoanelor cu credite la bănci sau IFN era de circa 4,2 milioane de persoane, respectiv circa 43 la sută din populaţia activă a României, în scădere cu 6 puncte procentuale faţă de anul 2009.
Totodată, aproximativ 450.000 de persoane s-au îndatorat atât la bănci, cât şi la instituţii financiare nebancare (IFN). Acestea au în medie trei credite (două la bănci şi unul la IFN) şi reprezintă cea mai riscantă categorie de debitori. În iunie 2011, rata de neperformanţă generată de acest segment în sectorul bancar a fost de 15,8 la sută, faţă de 7,9 la sută pe ansamblul sectorului populaţiei.
Dobânda te ridică, dobânda te coboară
La nivelul Galaţiului, dintr-un total al creditelor de 4.033,5 milioane de lei înregistrate la sfârşitul lunii iulie, strict la nivelul populaţiei se înregistrau credite de 1.920,6 milioane de lei. Cea mai mare parte a creditelor sunt în valută, unde s-a ajuns la o sumă de 1.115,7 milioane de lei, creditele populaţiei gălăţene în moneda naţională fiind de 804,9 milioane de lei.
Din păcate, Galaţiul înregistrează una dintre cotele cele mai mari de credite restante din ţară, cu împrumuturi neonorate ce au ajuns la 634,7 milioane de lei.
În ipoteza creşterii cu un punct procentual a ratelor dobânzii la creditele în euro (reprezentând circa 80 la sută din stocul de credite în valută în iunie 2011), serviciul anual al datoriei pentru un debitor care deţine un credit imobiliar s-ar majora în medie cu 7,8 la sută, în timp ce pentru un credit de consum fără garanţie ipotecară serviciul anual al datoriei ar fi, în medie, cu 2,6 la sută mai ridicat.
De asemenea, ponderea considerabilă a creditelor acordate în condiţii promoţionale în perioada 2007-2011 (aproximativ 40 la sută din creditele nou acordate în lei şi în euro) ar putea creşte suplimentar efectul asupra serviciului datoriei, odată cu terminarea perioadei de promoţie.
"Creşterea gradului de cultură financiară a populaţiei este o necesitate pentru gestionarea mai bună a îndatorării, astfel încât viitoarele decizii de acest fel să fie luate pe baza unei mai bune cunoaşteri a riscurilor", se mai arată în raportul BNR.
Banca centrală arată că îndatorarea ridicată a populaţiei ar putea indica şi că modelul actual de desfăşurare a activităţii bancare trebuie să se modifice pe termen mediu, prin canalizarea într-o mai mare măsură a activităţii spre segmentul firmelor din sectorul privat.
