O nouă schimbare a Codului fiscal, avută în vedere de Executiv de la 1 septembrie, ar avea un efect negativ asupra mediului de afaceri, iar mai bine de două treimi dintre companii se opun modificărilor, ce vor duce, în ultimă instanță, la creșterea fiscalității, rezultă dintr-un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), din care face parte și Patronatul IMM-urilor Galați.
Dezbaterile privind o eventuală modificare a Codului Fiscal au apărut în condițiile în care la nivelul cheltuielilor publice s-a constatat că, în loc să se micșoreze, deficitul bugetar devine tot mai mare. Mai exact, execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului a ajuns la 2,32 la sută din PIB, față de 1,48 la sută în aceeași perioadă a anului trecut. În acest ritm, până la sfârșitul anului s-ar putea ajunge la un deficit bugetar 6,5 - 7 la sută, în condițiile în care ținta de deficit asumată pe anul acesta este de 4,4 la sută, iar în 2024 ar trebui să fie de 3 la sută.
Măsurile prin care s-ar dori obținerea unei consolidări fiscal-bugetare, așa cum sunt ele vehiculate la nivelul Executivului, ce vizează o reducere a deficitului cu 2 la sută din PIB, au fost însă întâmpinate cu multe rezerve de patronate. Întrebați care vor fi modificările fiscale ce vor avea cel mai mare impact negativ asupra activității companiilor, antreprenorii, inclusiv cei din Galați, au menționat: creșterea valorii TVA (69,8 la sută), renunțarea la cota unică (37,5 la sută), renunțarea la facilitatea privind CASS pentru salariații din construcții și agricultură (28,1 la sută), renunțarea la impozitul pe venit pentru salariații din IT (7,3 la sută), altele - scăderea pragului pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro, creșterea impozitului pe dividende, creșterea salariului minim etc. (5 la sută).
"Problema e că ineficiența în păstrarea unui echilibru între veniturile bugetare și cheltuieli se dorește a fi acoperită prin măsuri care, în ultimă instanță, înseamnă doar noi taxe și impozite. Asta în condițiile în care companiile au avut de depășit destule șocuri economice, fie că ne referim la pandemie, la energie, la inflație, la dificultățile de pe piața muncii. O creștere a fiscalității înseamnă să lipsești companiile și de ultima gură de oxigen care le mai ținea pe linia de plutire. În același timp, măsurile de optimizare a cheltuielilor în sectorul public sunt departe de ce ar trebui să fie. Ba, din contră, cheltuielile publice au crescut, în detrimentul companiilor și al stabilității macroeconomice", a arătat președintele Patronatelor IMM-urilor Galați, Marian Filimon.
În ceea ce privește propunerile antreprenorilor pentru scăderea deficitului bugetar, aceștia au menționat: reducerea numărului de funcționari (81,3 la sută), eficientizarea cheltuielilor bugetului de stat (78,1 la sută), îmbunătățirea colectării de taxe și impozite prin digitalizarea ANAF (62,5 la sută), combaterea muncii la negru (60,4 la sută), combaterea evaziunii fiscale (58,3 la sută), impozitarea progresivă a veniturilor (30,2 la sută), altele - renunțarea la suprataxarea part-time, taxe de 5 la sută pe salariul minim, acordarea de fonduri europene, reducerea gradului de taxare etc. (6 la sută).
Nu în ultimul rând, patronatele au avertizat că o creştere a taxelor va ridica dificultăți și în ceea ce privește capacitatea de retenție a forței de muncă la nivelul companiilor. Eliminarea unor facilități precum cele aplicate în prezent în domeniul construcțiilor sau agricultură și industria alimentară ar putea duce la pierderea unui număr mare de angajați, ce vor prefera din nou să lucreze la companii de peste hotare.
