Chiar dacă au trecut printr-o reducere drastică a traficului de mărfuri, porturile din Galați rămân "locomotiva" operațiunilor derulate la nivelul Dunării Maritime. Din totalul celor 1,95 milioane de tone marfă care au trecut, în primul semestru al acestui an, prin porturile din Galați, Brăila și Tulcea coordonate de APDM Galați, strict prin porturile din Galați s-a înregistrat un tranzit de 1,22 milioane de tone marfă.
Activitatea economică desfășurată în porturile APDM Galați este influențată în continuare de contextul geopolitic și economic internațional generat de conflictul ruso-ucrainean desfășurat în zona Mării Negre. "Vârful aisbergului" este reprezentat de fluxurile exporturilor de cereale prin "coridoarele solidarității", care au dus la o creștere a tranzitului de nave pe Dunărea Maritimă și pe Canalul Sulina, dar în același timp nu au dus și la o creștere a cantității de mărfuri operate. Dincolo de efectele războiului din Ucraina, există și alte elemente care au influențat activitatea porturilor din Galați.
Trafic de mărfuri prin Galați
"Traficul de mărfuri derulat prin Portul Mineralier - Romportment în semestrul întâi 2023 a scăzut foarte mult, din cauza lucrărilor de întreținere și reparații desfășurate până la mijlocul lunii martie la Furnalul nr. 5 aparținând Combinatului Liberty Steel. A fost înregistrată o scădere de 65 la sută a traficului de mărfuri operate, în principal materii prime: minereu, cocs, cărbune, de la 1.952.492 tone în 2022 la 672.386 tone în 2023", ne-a explicat directorul general al APDM Galați, Marcela Daniela Costea.
De asemenea, în Portul Docuri, traficul de mărfuri s-a situat la aproximativ 45 la sută față de semestrul întâi 2022, de la 239.505 tone la 135.043 tone în 2023. "Aici trebuie avute în vedere și lucrările de modernizare desfășurate la Dana 32 (dană în care operează TTS Porturi Fluviale SA), lucrări care au influențat traficul total. Principalele mărfuri operate aici sunt cereale și semințe, îngrășăminte, sare și piatră", a precizat directorul APDM Galați.
În Port Bazinul Nou, în semestrul întâi din 2023, traficul a înregistrat o scădere de aproximativ 50 la sută față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 313.266 tone în 2022 la 162.964 tone în 2023, mărfurile operate fiind reprezentate în proporție de 80 la sută de fier vechi, în special pe traficul maritim.
În ceea ce privește Portul Comercial, operațiunile cu ulei de floarea-soarelui derulate prin dana Prutul au rămas cam aceleași - 31.600 tone în semestrul întâi 2023, față de 34.028 tone în 2022.
Singurul operator care se poate lăuda cu o creștere substanțială a traficului de mărfuri este Unicom Oil Terminal. Aici traficul de produse petroliere a crescut cu 40 la sută, de la 160.914 tone în 2022 la 223.821 tone în 2023, mărfurile fiind în principal motorină și păcura.
Diplomația de dincolo de "cifre"
Dincolo de aceste "cifre", exporturile de cereale ucrainene pe Dunăre rămân una dintre mizele majore și pentru porturile Dunării Maritime. Acest subiect a făcut în ultimele două săptămâni obiectul unui maraton diplomatic pe axa Kiev - Washington - București... via Galați.
Pe 10 august, șeful Biroului pentru Coordonarea sancțiunilor din Departamentul de Stat SUA, ambasadorul James O’Brien, a venit în România, unde a avut o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu și cu secretarul de stat pentru afaceri strategice din MAE, Iulian Fota. Cu această ocazie, premierul Ciolacu a cerut sprijinul SUA și al Comisiei Europene pentru proiecte ce vizează creșterea capacităților de stocare și export prin porturile de la Galați și Constanța, principalele porturi prin care Ucraina își exportă cerealele.
O zi mai târziu, pe 11 august, la Galați a fost organizată o întâlnire la nivel înalt între reprezentanții SUA, UE, România, Ucraina și Republica Moldova. La solicitarea ziarului "Viața liberă", ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a precizat atunci că porturile din Galați și Brăila vor deveni mai importante pentru exporturile de cereale ucrainene, ținta fiind de a crește traficul de mărfuri ucrainene de la două la patru milioane de tone pe lună.
În contextul bombardamentelor asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre - Reni și Ismail, ministrul Transporturilor a precizat din nou, într-o declarație publică, pe 16 august, că a oferit Ucrainei posibilitatea de a utiliza porturile din Galați și Brăila pentru operațiunile de export cu cereale. "Acesta a fost rostul întâlnirii de la Galați: ca, în momentul în care situația la porturile dunărene ale Ucrainei va continua într-un scenariu în care vor fi afectate toate instalațiile și toată activitatea, să identificăm soluțiile pe care le putem gândi. Noi nu îi putem obliga pe ucraineni să folosească porturile românești de la Dunăre. Este decizia lor. Dar le-am prezentat avantajele utilizării porturilor românești, atât în ceea ce privește portul Galați, cât și portul Brăila", a spus Sorin Grindeanu.
Un act important al maratonului diplomatic a fost marcat vinerea trecută, pe 18 august, odată cu întâlnirea dintre premierul Marcel Ciolacu și omologul său ucrainean, Denis Şmîhal, în care s-a discutat din nou despre exporturile de cereale, exact într-o perioadă de noi atacuri rusești asupra porturilor din Reni și Ismail.
"Am salutat rezultatele discuţiilor de la Galaţi între miniştrii responsabili de Transporturi şi infrastructură din România şi Ucraina (...) Prin România sperăm să tranziteze peste 60 la sută din volumul total al exporturilor de cereale din Ucraina. (...) Am stabilit împreună o ţintă ambiţioasă - dublarea în perioada următoare a tranzitului de cereale ucrainean prin România, de la două milioane de tone pe lună acum, la patru milioane de tone", a declarat Ciolacu, la Palatul Victoria, alături de premierul ucrainean, cu care a și fost semnat un acord de întărire a cooperării bilaterale şi asigurarea tranzitului viabil al mărfurilor din Ucraina.
O nouă rundă de consultări privind modul de utilizare a porturilor românești, inclusiv cele de pe Dunărea Maritimă de la Galați și Brăila, pentru exporturile de cereale ucrainene, va avea loc undeva în jurul datei de 15 septembrie, la Constanța. Vom urmări aceste negocieri și vă vom ține la curent cu modul în care rezultatul acestora va putea influența operațiunile din porturile dunărene.
