* OUG 55/2010 privind reducerea cheltuielilor publice, obligă ZLG să verse 90 la sută din profitul obţinut la Consiliul Local * Astfel, pentru investiţii au rămas în acest an doar 69.000 lei, o sumă ce a ajuns doar pentru… o jumătate de platformă betonată * Din cauza lipsei infrastructurii, unii dintre potenţialii investitori au început să dea înapoi *
Chiar dacă a reuşit să facă faţă încercărilor din timpul crizei economice, Zona Liberă Galaţi riscă să-şi dea planurile de investiţii peste cap din cauza celebrei OUG 55/2010 privind reducerea cheltuielilor publice.
„Potrivit acestei ordonanţe, cel puţin 90 la sută din profitul obţinut de Zona Liberă trebuie să meargă la bugetul local. Din păcate, actul normativ nu ţine cont de statutul special şi menirea pe care o au zonele libere”.
„Astfel, în loc să continuăm investiţiile ce, în definitiv, ar ajuta la dezvoltarea firmelor şi, implicit, prin aceasta s-ar aduce mai mulţi bani la buget, riscăm chiar să intrăm într-o lipsă de lichidităţi”, ne-a declarat Angela Ivan (FOTO 2), directorul general al Zonei Libere Galaţi (ZLG).
Pe cifre, proiecţia profitului brut al ZLG pe anul acesta este de 842.180 lei. Suma va fi chiar depăşită, însă, din păcate, în ciuda unor rezultate financiare bune, potrivit OUG 55/2010, după plata tuturor impozitelor aferente, 620.945 lei trebuie să meargă la bugetul local, în timp ce doar… 68.964 lei pot rămâne pentru investiţii în Zona Liberă.
Cine mai face afaceri în ZLG
În prezent, în Zona Liberă Galaţi sunt în derulare 15 contracte de concesionare şi 22 de contracte de închiriere şi utilizare a unor facilităţi. În ceea ce priveşte contractele de concesionare, ENEL, cu 38,6 de hectare luate spre folosinţă, rămâne piesa de greutate din ZLG.
După cum „Viaţa liberă” v-a mai informat, compania energetică italiană doreşte să construiască la Galaţi o termocentrală modernă, proiect evaluat la peste 1 miliard de euro. În prezent, ENEL se află în faza de obţinere a avizelor necesare construcţiei, proces destul de îndelungat, dată fiind complexitatea proiectului avut în vedere.
Printre concesionarii importanţi care merg cu motoarele în plin se numără şi City Gaz, specializat pe comerţul cu GPL, dar şi Metaltrade, care are aici o fabrică de ţevi tubulare.
„Investiţii importante se anunţă şi la compania spaniolă Aceros Especiales, care deţine o hală de depozitare de 11.000 mp. Compania doreşte să modernizeze cheiul aferent halei şi să realizeze şi o fabrică pentru produse laminate. Investiţia, care ar putea ajunge undeva la 10 milioane de euro, ar urma să fie demarată din 2011”, a precizat Elena Pârlog, directorul economic al ZLG.
O altă firmă care şi-a dezvoltat afacerile este B&A Total Invest care se ocupă cu comercializarea cauciucurilor industriale, ce s-a transformat din chiriaş în concesionar.
În ce priveşte societăţile care au închiriat facilităţi ale Zonei Libere - platforme, hale - acestea sunt specializate în special pe comerţ, Galaţiul fiind o zonă de tranzit pentru o serie de produse.
De exemplu, o serie de firme operează mărfuri generale ce provin din spaţiul ex-sovietic sau din China, facilităţile de ordin fiscal oferite de statutul de zonă liberă permiţând o gestionare mai flexibilă a stocurilor de marfă.
E loc şi pentru alte firme
Pentru anul 2011 mai sunt şi alte firme care doresc să-şi extindă afacerile în Zona Liberă Galaţi.
„Încă mai există spaţiu pentru posibili concesionari, dat fiind faptul că doar 75-80 la sută din suprafaţa de care dispune Zona Liberă este ocupată. Şi există patru firme care doresc să dezvolte o serie de investiţii. Astfel, o firmă din China doreşte să concesioneze o suprafaţă de 7 hectare pentru a construi o fabrică de textile, iar o firmă din Turcia doreşte să concesioneze 5 hectare pentru a face un centru de colectare şi manipulare a fierului vechi. De asemenea, mai sunt două firme care doresc să realizeze un terminal de GPL şi, respectiv, să construiască o hală pe care să o închirieze pentru depozitarea de mărfuri generale”, ne-a explicat la rândul său şeful Biroului de marketing al Zonei Libere Galaţi, George Dudu.
Investiţii cu suspans
Totul este bine şi frumos, aşadar, până la planurile de investiţii. Suma de 68.964 de lei rămasă după aplicarea OUG 55/2010 este prea mică pentru a face investiţii serioase în ZLG.
„Este o sumă foarte mică faţă de ce ne-am propus noi, modernizarea infrastructurii. Din cauza asta am avut inclusiv patru rezilieri de contracte - două de concesionare şi două de închiriere - pentru că nu se poate începe o investiţie dacă nu ai cel puţin un drum până la parcela respectivă”.
„Or noi, anul acesta, din suma rămasă pentru investiţii nu am reuşit să facem doar o platformă, jumătate betonată, jumătate cu lidonit, pentru descărcarea vagoanelor care vin din spaţiul ex-sovietic”, a arătat directorul general ZLG, Angela Ivan.
„Dacă am fi fost lăsaţi să ne dezvoltăm cu banii obţinuţi aici am fi realizat în primul rând drumuri, pentru că, dacă nu ai drumuri, nu poţi să construieşti, şi am fi dorit să mai realizăm o hală, cele două pe care le avem în prezent fiind închiriate în totalitate, iar cereri pentru spaţii sunt în continuare”, a precizat directorul general ZLG.
Problema pe partea de investiţii ivită în Zona Liberă a fost adusă şi la cunoştinţa Consiliului Local, în speranţa că poate se va găsi o soluţie, însă dat fiind faptul că termenii OUG 55/2010 sunt foarte stricţi, este puţin probabil să se ajungă la vreun rezultat.
Anul acesta, fie şi cu lipsa acestor bani, ar mai fi cum ar mai fi, dar, dacă situaţia va fi la fel şi în 2011, atunci ZLG va stagna, chiar şi în condiţiile în care sunt investitori dispuşi să dezvolte afaceri aici.
Şi din păcate, prin „economii” de genul „ieftini la făină şi scumpi la tărâţe” nu se vor aduce nici mai mulţi bani la buget şi nici mediul economic nu se va dezvolta.
