Preşul de sub picioare

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Criza din zona euro a făcut şi prima victimă la vârful politicii europene. Nu, nu e vorba de guvernul din Grecia, îngropat în datorii şi asaltat de miile de manifestanţi, ci de guvernul din… Slovacia. Criza din zona euro şi votul pentru ratificarea acordului de extindere a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF) a oferit un prilej nesperat opoziţiei socialiste de la Bratislava pentru a trage preşul de sub picioarele coaliţiei de dreapta conduse din poziţia de premier de Iveta Radicova. Dar fisura a apărut chiar în interiorul coaliţiei, unul dintre aliaţi, Richard Sulik, considerând de cuviinţă că slovacii „nu ar trebui să plătească pentru datoriilor unor state mai bogate”. Argumentul este unul aparent întemeiat dacă se ţine cont că Slovacia este unul dintre statele „sărace” din zona euro. Sulik a câştigat astfel puncte electorale, dar pare de-a dreptul cinic să folosească în acest joc politic o miză de 440 miliarde de euro de care depinde şi Grecia, şi zona euro şi, în ultimă instanţă, chiar Slovacia. Opoziţia, teoretic favorabilă extinderii EFSF nu a scăpat momentul… de a se abţine la vot şi astfel propunerea de ratificare înaintată de prim-ministru a căzut cu brio. În acest timp, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, n-au putut decât să asiste neputiincioşi cum proiectul de salvare a zonei euro se împiedică în politica internă a unui stat ce reprezintă… unu la sută din populaţia Uniunii Europene! Parlamentul slovac va reanaliza situaţia spre sfârşitul acestei săptămâni, dar preţul pentru aceasta va fi demiterea primului-ministru şi, implicit, căderea guvernului. Preşedintele slovac Ivan Gasparovic şi-a întrerupt un turneu diplomatic în Asia pentru a reveni în ţară şi a-i da lovitura de graţie Ivetei Radicova şi, n-ar exclus, pentru declanşarea de alegeri anticipate. Votul din Slovenia nu este primul caz în care temele europene sunt folosite ca obiect de şantaj în politica internă. Seria a fost deschisă încă din 2005, când politica preşedintelui Jaques Chirac a fost sancţionată de electorat prin respingerea proiectului Constituţiei Europene. Euroscepticismul asezonat cu naţionalismul radical sau xenofibia a alimentat partide ce acum au un cuvânt de spus în state precum Olanda, Austria sau Finlanda. Dificultăţile întâmpinate de România şi Bulgaria în accederea în spaţiul Schengen sunt dovezi în acest sens. Acum, într-o ţară din UE, un guvern este doborât prin folosirea politicilor europene ca element de presiune. „Excepţiile” devin aproape regulă, iar liderii europeni ar trebui, poate, să mediteze nu numai la viitorul zonei euro, ci chiar la coeziunea politică a spaţiului comunitar.

 

Citit 7654 ori Ultima modificare Miercuri, 12 Octombrie 2011 15:21

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.