* Traficul de marfă s-a diminuat cu 245.000 tone în decurs de numai trei luni * Scăderea cererii de materii prime din Combinat micşorează volumul de marfă tranzitat prin Romportmet * Traficul general se temperează şi în Port Docuri şi Port Bazinul Nou * „Rateurile” pe termen scurt ar putea fi compensate de oportunităţile pe termen lung *
Efectele crizei economice încep să se facă simţite şi asupra activităţii porturilor gălăţene. Potrivit datelor furnizate de APDM Galaţi, volumul mărfurilor tranzitate prin Romportmet, Port Docuri şi Port Bazinul Nou a scăzut constant în ultimele luni. Practic, dacă la începutul anului se estima că, până la sfârşitul lui 2008, se va atinge o cotă de 10,53 milioane tone marfă tranzitate, în noile condiţii, la sfârşitul lui decembrie dacă se va ajunge la un trafic de 9 milioane tone, cu aproape un milion de tone mai puţin decât în 2007!
Efect prin ricoşeu
Scăderile cele mai importante se înregistrează la Romportmet (Portul mineralier), legat direct, inclusiv prin acţionariat, de activitatea combinatului ArcelorMittal. Limitarea producţiei pe platforma siderurgică a determinat reducerea cererii de materii prime şi, implicit, o diminuare a traficului portuar de marfă. Dacă în iulie prin Romportmet au trecut peste 871.000 tone marfă, în septembrie cantitatea a scăzut la 686.000 tone, în timp ce în noiembrie s-a ajuns doar la 485.000 tone. Astfel, dacă în 2007 portul mineralier şi-a putut trece în palmares un trafic de 8,7 milioane tone marfă, pentru a atinge o performanţă similară şi în 2008 ar trebui ca, în decembrie, să se ajungă la un tranzit de peste 1,2 milioane tone, ceea ce este, practic, imposibil. Asta în condiţiile în care datele preliminarii indicau că, în 2008, s-ar putea ajunge la un trafic general de peste 9,13 milioane tone marfă.
Nevoia te învaţă
Un trend descendent s-a manifestat şi pe alte paliere comerciale care nu au neapărat o legătură cu sectorul siderurgic. În Port Bazinul Nou şi Portul Docuri, controlate de Metaltrade Internaţional, traficul de mărfuri s-a diminuat de la peste 100.000 tone, în septembrie, la aproape 75.000 tone, în noiembrie. Dacă ar fi să tragem linie, în porturile gălăţene, în intervalul septembrie - noiembrie, traficul s-a diminuat de la 795.251 tone la 559.421 tone. „Chiar dacă pe termen scurt cifrele nu prea îndeamnă la optimism, pe termen mediu şi lung, porturile gălăţene ar putea recupera terenul pierdut tocmai pentru că, pe fondul crizei internaţionale, transportatorii vor trebui să-şi optimizeze strategia, iar transportul pe apă este cel mai ieftin. De asemenea, Galaţiul, pe lângă faptul că are capacitate trimodală de operare a mărfii - naval, pe calea ferată şi rutier - are şi o poziţie geografică favorizantă, pe Dunăre putându-se asigura o legătură mult mai rapidă spre centrul Europei şi spaţiul ex-sovietic decât pe rutele maritime clasice. De altfel, Dunărea este un coridor de transport paneuropean pe care deja începe să se pună din ce în ce mai mult accent atât pe partea de modernizare, cât şi ca alternativă la transportul rutier, mai scump şi mai poluant”, ne-a explicat Silvia Panaite, director de marketing în cadrul APDM Galaţi.
Strategii de piaţă
Porturile gălăţene au propriile strategii de a se adapta la noile condiţii de pe piaţă. Romportmet rămâne una dintre societăţile de top inclusiv la nivel naţional, iar pentru 2009 a anunţat un plan de investiţii ambiţios, constând în modernizarea tehnologiei pentru a creşte capacitatea de operare şi îmbunătăţirea serviciilor. Planul prevede, printre altele, achiziţionarea de macarale plutitoare, motostivuitoare mari şi amenajarea unor noi platforme de depozitare.
Nici Metaltrade Internaţional nu stă cu mâinile în sân. În prezent se află în curs de realizare un masterplan pentru Port Bazinul Nou şi Portul Docuri, ce va sta la baza direcţiilor viitoare de dezvoltare. Dar sunt deja o serie de atuuri ce-şi vor arăta roadele. La terminalul de containere din Portul Docuri, societatea Mainrom Line, una dintre cele mai puternice firme navale de transport containerizat, doreşte să-şi dirijeze o parte din fluxurile de marfă care circulă în prezent prin Constanţa, Galaţiul putând deveni poarta pentru mărfurile destinate zonei de est a ţării, precum şi pentru mărfurile destinate Republicii Moldova şi Ucrainei.
De asemenea, oportunităţi importante sunt deschise de recentul parteneriat încheiat între Port Bazinul Nou şi Portul Ennshafen, din Austria, ce ar putea forma o axă importantă pentru transporturile pe Dunăre spre şi dinspre ţările Europei Centrale şi de Vest. Altfel spus, chiar şi în perioadă de criză economică există oportunităţi ce aşteaptă să fie valorificate. Timpul va decide dacă, în cazul porturilor gălăţene, partea plină a paharului va fi mai însemnată decât partea goală.
