Infrastructura fluvială din porturile de la Dunăre are nevoie de investiții semnificative pentru a fi dezvoltată, iar tarifele trebuie restructurate, pentru a utiliza eficient porturile și pentru a valorifica potențialul de transport fluvial, mai ieftin și mai puțin poluant, conform unui studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței.
CSDN a analizat modul de organizare și administrare a infrastructurii de transport fluvial, precum și activitățile economice relevante desfășurate în fiecare port de la Dunăre - inclusiv porturile din Galați, Tulcea și Brăila, coordonate de CN APDM Galați - cu scopul de a identifica noi oportunități de dezvoltare, care să crească competitivitatea acestui tip de transport, se menționează într-un comunicat al autorității de concurență.
Unele porturi au rămas la nivel rudimentar
În urma studiului, CSDN a constatat că unele dintre porturile fluviale românești au o infrastructură slab dezvoltată, neadecvată pentru un transport fluvial modern, comparativ cu celelalte porturi europene dunărene.
În România, cu excepția infrastructurii de transport fluvial administrată prin zone libere, există un număr de 43 de porturi/locuri de operare/puncte de lucru, din care 53,5 la sută se află în administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (APDF) Giurgiu, 25,6 la sută sunt gestionate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime (CN APDM) Galați, 9,3 la sută din porturile fluviale sunt administrate de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile Constanța (CN ACN), restul fiind în administrarea unităților administrativ-teritoriale.
Complementar, un loc important în asigurarea navigației pe Dunăre revine Regiei Autonome Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, ale cărei atribuții sunt stabilite în concordanță cu prevederile Convenției de la Belgrad, convenție aplicabilă tuturor statelor riverane Dunării, la care România este parte.
Potrivit raportului, în cazul APDF Giurgiu, dintre cele 23 de porturi administrate, doar 11 au înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021-2023, 70 la sută din trafic derulându-se în 5 porturi. Mai mult, multe dintre aceste porturi au rămas la nivel foarte rudimentar, fără utilități (apă, energie electrică, canalizare), iar în unele dintre ele nici măcar nu au zonă de acostare amenajată!
Pe de altă parte, în cadrul raportului se amintește faptul că toate cele nouă porturi administrate de către APDM Galați sunt conectate la rețeaua electrică, două se află în curs de reabilitare și modernizare (Tulcea și Măcin, cu locurile de operare Gura Arman și Turcoaia), însă doar patru porturi sunt racordate la rețeaua de apă și canalizare (Galați, Brăila, Isaccea și Chilia Veche). ”CN APDM Galați are un grad de utilizare a suprafeței portuare de 86,07 la sută (porturi fluvio-maritime) și de 74,26 la sută (porturi interioare). Dintre porturile fluvio-maritime, portul Galați are cel mai are grad de utilizare, de 95,12 la sută. În porturile aflate în administrarea autorităților locale investițiile sunt aproape inexistente, doar trei administrații (Turnu Măgurele, AZL Sulina, AZL Galați) realizând investiții în dezvoltarea infrastructurii portuare”, mai subliniază sursa citată.
Porturi organizate şi administrate la nimereală
Raportul mai semnalează că porturile fluviale românești sunt administrate atât de companii naționale, precum și de companii locale aflate în subordinea unităților administrativ - teritoriale, iar o parte din infrastructura de transport fluvial se află în subordinea unor companii.
De asemenea, administrarea unui port de către mai multe administrații portuare (de exemplu, portul Brăila este administrat de APDM Galați, Administrația Zonei Libere Brăila și... Casa de Cultură a Municipiului Brăila), precum și existența a numeroase administrații în sectorul românesc al Dunării, organizate diferit (regie autonomă, companie națională, societate, instituție publică în subordinea primăriei sau chiar administrație organizată în cadrul primăriei), cu viziuni, bugete și priorități diferite, creează dificultăți legate modalitatea de stabilire a tarifelor și nu permite elaborarea unei strategii unitare de dezvoltare a porturilor românești de la Dunăre.
”În acest context, CSDN consideră că este necesară reoganizarea administrării porturilor, având în vedere că actualul mod de administrare s-a dovedit ineficient. Astfel, CSDN recomandă reorganizarea în așa fel încât porturile fluviale, în special cele care fac parte din rețeaua TEN-T, să fie administrate integral de către o singură entitate, în timp ce altele pot fi desființate, încredințate spre administrarea autorităților locale sau, dacă există cerere, operatorilor privați, așa cum se întâmplă în țările membre UE”, precizează Consiliul Concurenței.
Vom reveni cu detalii și despre constatările Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) cu privire la politicile tarifare practicate pe Dunăre.
