Criza din Grecia, văzută de la Galaţi

Criza din Grecia, văzută de la Galaţi
FOTO 1
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Aflaţi temporar sau permanent la Galaţi, trei greci vorbesc despre greşelile care au condus Republica Elenă în pragul falimentului şi despre învăţămintele pe care popoarele le pot trage din această „tragedie greacă” * Pomenile electorale oferite sub formă de subvenţii şi scutiri de taxe şi impozite, administraţia ineficientă şi îndatorarea fără măsură a populaţiei au avut efecte distructive * Munca susţinută şi eficientizarea aparatului administrativ constituie metoda sănătoasă prin care grecii îşi pot salva pielea *

„Părinţii mei au plecat din Grecia în 1948, când a fost războiul civil. Eu aveam patru ani. Am stat un an în Albania, după care am venit în România, în 1949, şi am rămas aici. Când m-am întors prima dată în Grecia, la 23 de ani, în anii ’60, m-am dus în locul în care m-am născut, la Ioannina, să văd casa părintească”. Tanasis Capeţis (FOTO 1) se opreşte brusc şi face eforturi să-şi înăbuşe plânsul. Lacrimile îi coboară mute pe sub ochelari când îşi reia povestirea. „Am lăsat soţia la hotel şi am plecat. M-am dus exact la casa părinţilor, fără să ştiu. Am întrebat de casa familiei şi mi s-a spus «Asta este, domnule, unde sunteţi»”, spune, încă mirat de întâmplare.
Acum în vârstă de 67 de ani, Tanasis Capeţis este la fel de conectat cu pământul elen, chiar dacă trăieşte la aproape 1.300 de kilometri distanţă, într-un apartament ca oricare altul din Galaţi. „Mă duc des în Grecia. Am un nepot şi o nepoată, unul în Salonic, altul în Atena. Mi-am  găsit neamurile, sunt multe. Acasă, urmăresc la televizor ce se întâmplă acolo, există un post grecesc internaţional”, explică bărbatul.
La Atena, premierul George Papandreou şi-a dat demisia după un an zbuciumat, în care cetăţenii săi au ieşit în stradă revoltaţi de măsurile de austeritate aplicate la presiune internaţională şi menite să salveze ţara de la un faliment care ameninţa să contamineze şi alte ţări din zona euro. Măsuri suplimentare, dar şi un nou ajutor financiar extern, sunt aşteptate în perioada imediat următoare. Îndeplinirea acestora, de care depinde însăşi păstrarea statutului de membru al zonei euro, reprezintă obiectivul prioritar al guvernului de coaliţie care urmează să conducă ţara până la alegerile anticipate din februarie 2012.

„Pomenile politice au fost incredibile”
De la Galaţi, Tanasis Capeţis comentează critic situaţia din Grecia. „Problema la greci la ora actuală este locul de muncă, şomajul, asta e. Restul, măsurile care s-au luat, nu că sunt de foarte mult bun simţ, dar nici nu trebuia să se ajungă aici. La ei, pomenile politice au fost incredibile, de-aia au şi ajuns, după mine, în situaţia asta foarte gravă. De exemplu, nepoata mea din Atena a ieşit la pensie la 50 de ani, fiindcă avea copil minor. Dacă aveai mai puţin de 11.000 sau 13.000 de euro venit anual, nu plăteai impozit. Cum să nu plăteşti impozit, domnule? Păi, noi plătim şi la pensii. Sau dacă aveai o casă şi era mai mică de 120 de metri pătraţi, nu plăteai impozit pe locuinţă. Nu plăteau impozit ăştia bogaţi pe iahturi, pe vile, pe nimic din tot ce-aveau. Acum au o problemă, pentru că ei nu erau învăţaţi să plătească impozite şi sunt nevoiţi să o facă”, spune, pedant, grecul de la malul Dunării.
Tanasis Capeţis nu aruncă vina exclusiv asupra sistemului politic, ci şi asupra celui administrativ. „Am umblat puţin prin funcţionărimea lor. La noi este ordine, faţă de ce e la ei. Sunt pensionari care au murit de ani de zile şi care iau pensia. Am întrebat cum se poate aşa ceva. Păi, familia nu s-a dus să declare [decesul]. Dar de ce trebuie să declare, că la noi e simplu: a murit, te duci la Primărie, îţi dă certificatul de deces şi i-a anunţat pe toţi. La ei, nu, trebuia să te duci să declari pe propria răspundere că a murit. Şi, aşa, ajungeau să ia pensie unii care, dacă ar mai fi fost în viaţă, ar fi avut 100 de ani”, povesteşte, uluit, bărbatul.

„O asistentă medicală avea o vilă cu două etaje”
Fiscalitatea relaxată din raţiuni electorale şi sistemul de colectare ineficient nu sunt singurele cauze care i-au adus pe greci la sapă de lemn. Capețis îşi aduce aminte că, într-una dintre vizitele pe care le-a făcut în Grecia înainte de izbucnirea crizei economice, a văzut o ditamai vila şi a aflat cu stupoare că îi aparţine unei simple asistente medicale. „Era o casă cu două etaje, a unei asistente. Împrumutase 50.000 de euro de la bancă, mai pusese şi ea ceva şi, apoi, o închiriase, ca să ramburseze creditul. Dacă nu-i ajungeau banii, se ducea să se împrumute la altă bancă, achita creditul oferit de prima bancă şi umbla, aşa, din bancă-n bancă”, vorbeşte grecul despre mirajul care i-a rătăcit în deşert şi pe mulţi dintre compatrioţii noştri.
Tanasis Capeţis a primit cetăţenia română în anul 2006, după mai bine de jumătate de secol de la sosirea în ţară. Astăzi, nepoţii lui nu ştiu greacă mai mult decât învaţă un turist. „Efharisto şi parakalo (mulţumesc şi cu plăcere, trad.), atâta ştiu şi nepoţii mei”, spune amuzat bunicul. Dar, cu toate că timpul s-a aşternut româneşte peste el, nu şi-a uitat rădăcinile greceşti. „Eu sunt solidar cu grecii şi-i înţeleg. Noi, grecii, avem un spirit greu de înţeles. Avem un fel de-a trăi, suntem mai colerici şi nu prea acceptăm să fim călcaţi pe bătături. Faceţi un test: mergeţi la ţară, la noi, şi întrebaţi oamenii ce drepturi au la fondurile europene. Nu ştiu dacă ştie unul la o mie. În schimb, dacă azi trebuie să-i dai banul grecului şi nu i l-ai dat, mâine te-a blocat. Nu poţi să te-nţelegi cu el”, zice, mândru, Capeţis. „Totuşi, înţeleg faptul că s-au dat nişte pomeni electorale peste limită şi care au sfidat bunul simţ”, adaugă, repede şi serios, grecul din Ţiglina.

„Grecia va rămâne singură”
Într-o altă zonă a oraşului, înconjurat de cursuri şi de cărţi, un grec de 30 de ani se pregăteşte să devină medic. Face ultimul an de Medicină la Galaţi, după ce în primii cinci ani de facultate a studiat în Italia. Acceptă să stea de vorbă cu noi despre situaţia din ţara sa, dar nu vrea să-i fie dezvăluit numele.
Adoptă o mină serioasă atunci când vorbeşte de Grecia. Îşi iubeşte patria, de aceea se declară dezamăgit de tot ceea ce întâmplă acum acolo. Îşi compătimeşte compatrioţii şi este trist că mulţi dintre ei aleg calea emigrării, în căutarea stabilităţii. Nu crede că actuala clasă politică din ţară are capacitatea de a aduce schimbări în bine şi apreciază că următoarea tranşă de ajutor extern, pe care Grecia o va primi dacă va aplica noi măsuri de austeritate, va deteriora severanitatea ţării.
„Grecia nu are industrie grea. Economia este bazată pe turism şi pe flotă, iar populaţia trăia din agricultură. Acum, agricultura nu mai merge, clienţii noştri preferând să importe din Africa. Producţia agricolă a scăzut, locurile de muncă din acest sector s-au împuţinat, aşa că e o problemă”, spune studentul, care se trage tot dintr-o zonă cu potenţial agricol, Agrinio. Oraşul este cunoscut pentru măslinele de Agrinio.
„Oamenii în vârstă sunt îngrijoraţi de taxele pe salariu, care îi determină să-şi schimbe stilul de viaţă, şi sunt preocupaţi de viitorul copiilor lor. În urma disponibilizărilor, sunt familii în care niciunul dintre părinţi nu mai are un loc de muncă şi e foarte dificil. Mulţi, mai ales cei din oraşele mici, aleg să emigreze. Pleacă în Australia, în Germania sau în Statele Unite ale Americii. Grecia va rămâne singură”, zice, pe un ton sumbru, tânărul.

„Reprezentanţii puterii sunt pionii Troikăi”
„Nicio generaţie nu vede cu ochi buni situaţia din Grecia. Pensionarilor li s-au redus pensiile cu aproape jumătate. Această măsură, dar şi celelalte care s-au luat sunt împotriva democraţiei. Reprezentanţii puterii nu reprezintă voinţa populaţiei şi nu îndeplinesc nevoile acesteia. Ei sunt pionii Troikăi”, spune, calm, studentul. Troika, menţionată în aproape orice ştire care tratează situaţia din Grecia, este un termen din argou atribuit celor trei organizaţii care au cea mai mare putere de decizie asupra viitorului financiar al ţării: Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană.
Dispreţul tânărului faţă de Troikă - nemărturisit, dar sesizabil în afirmaţiile sale - este evident atunci când el vorbeşte despre interesele pe care le-ar urmări, de fapt, aceasta.
„Cred că, pe lângă noul pachet de măsuri de austeritate pe care trebuie să le aplice pentru a beneficia de ajutor financiar extern, Grecia trebuie să aducă ca garanţii pământ, pe care să-şi construiască case de vacanţă şi vile germanii şi francezii, dar şi petrol. Cercetările ştiinţifice au demonstrat că Marea Ionică, Marea Egee şi platoul maritim dinspre Cipru sunt bogate în zăcăminte petrolifere”, afirmă studentul.
Îl întreb dacă se teme că, bătând palma cu Troika, ţara sa îşi va pierde din suveranitate. „Am pierdut deja din suveranitate şi, dacă nu se va schimba nimic la alegeri (în februarie 2012, n.r.), vom pierde tot”, răspunde tânărul, deşi se aşteaptă la o prezenţă slabă la vot. Un partid cu oameni de calitate este singura soluţie, apreciază el. „Sper să apară un partid nou, cu personalităţi tinere, educate, cu experienţă acumulată în ţări dezvoltate”, mărturiseşte studentul.
Este direct interesat ca situaţia din Grecia să se amelioreze. Felul în care îşi va croi viitorul depinde de asta. „După ce închei anul şase de Medicină aici, la Galaţi, mă voi întoarce în Italia ca să susţin examenul de licenţă. După aceea, dacă lucrurile se vor îmbunătăţi în Grecia, mă voi întoarce acolo, chiar dacă salariul va fi mai mic decât cel pe care l-aş încasa în Italia. E ţara mea. Însă, dacă nu va exista o siguranţă a locului de muncă, voi rămâne în Italia sau îmi voi căuta de lucru în Germania, în SUA, în Australia sau - de ce nu? - în România”, încheie studentul grec de la „Dunărea de Jos”.

„Alergăm în urma banilor”
În celălalt capăt al Galaţiului, la Tirighina, l-am găsit pe Spiros Trikis (FOTO 2). Project manager la noua groapă de gunoi a oraşului, el este angajat al companiei greceşti Mesogeos, parteneră în proiectul ecologic. „Mesogeos înseamnă Mediterana”, ne spune bărbatul, care a dat marea eurafricană pe Dunărea moldavă în urmă cu un an şi jumătate.



La cei 53 de ani ai săi şi aflat la a doua experienţă internaţională, după doi ani petrecuţi într-un şantier din Dubai, Spiros Trikis priveşte situaţia din Grecia cu mai puţină patimă şi mai multă detaşare decât studentul de 30 de ani. „Avem mulţi funcţionari publici, avem multă corupţie, fie că ne place sau nu, şi nu avem o administraţie reală”, începe el. Îl întreb dacă acestea sunt cauzele care au provocat dezastrul economic din ţară. „În mare parte, da”, răspunde bărbatul şi continuă. „Nu ne gestionăm bine finanţele. De exemplu, cheltuim mai mulţi bani per capita pentru medicină decât media europeană, dar nu avem doctori. Avem mai puţini elevi în fiecare clasă, dar nu avem un învăţământ adevărat. Iar populaţia a devenit mai egoistă ca niciodată. Nu există o comunicare reală între noi, am devenit foarte agresivi şi alergăm în urma banilor. Cheltuim mult mai mult decât câştigăm şi nu producem mai nimic. Dacă prietenii mei erau aici, îmi spuneau: «Nu, nu, nu, eu îmi plătesc taxele». Da, dar ai ieşit la pensie la 50 de ani. Ai 16 elevi într-o clasă. Dai o grămadă de bani pe examene medicale inutile. Cu toţii suntem parte a problemei. Asta e situaţia”, încearcă Spiros Trikis să portretizeze „tragedia greacă”.
„Nu exportăm nimic. Ce facem este că ne vindem servicii unii altora. Dacă nimeni nu poate cumpăra serviciile, nimeni nu poate vinde serviciile, aşa că suntem inutili. Rata şomajului este acum între 17 şi 20 la sută. Înainte de izbucnirea crizei, era de 7-8 la sută. Acesta este un aspect al problemei. Celălalt este că s-au schimbat condiţiile de lucru. Nu mai avem contracte permanente, avem contracte temporare, de jumătate de zi, sfert de zi, la oră, şi nu suntem obişnuiţi cu asemenea condiţii”, completează grecul.

„Le dăm copiilor mai mult decât un salariu”
„Problema cu generaţia tânără este că încă le oferim copiilor noştri mai mulţi bani decât primul salariu. Aşa că, de ce să se ducă la muncă? Nu au niciun motiv să o facă. Trebuie să-i convingem pe copiii noştri să se trezească dimineaţa şi să meargă la muncă chiar şi fără bani [în buzunar]”, consideră project managerul de la Tirighina.

„Eu muncesc din greu, aşa cum tu nu-mi furi portofelul”
Spiros Trikis avertizează că oamenii - cetăţeni şi politicieni - nu trebuie să cadă în capcana de a generaliza, căci o asemenea atitudine nu duce nicăieri. „Se spune că grecii sunt leneşi, dar eşti în faţa cuiva care munceşte din greu. Trăiesc într-un hotel, mănânc la benzinărie. Muncesc din greu, nu sunt precum grecii arătaţi cu degetul la televizor. Şi, în acelaşi timp, tu nu îmi furi portofelul din buzunar, aşa că nu eşti românul pe care mi-l imaginez. Nu putem spune «Toţi sunt corupţi», «Nu vrem nimic». Ar trebui să aplicăm un filtru şi să spunem «Acela este corupt, dar celălalt nu este corupt», «Putem folosi asta, dar nu o putem folosi pe cealaltă». Nu putem generaliza, nu putem spune tot timpul «Nu». Să spui tot timpul «Nu» este fără rost. Ar trebui să faci propuneri, să creezi ceva”, spune Spiros Trikis.

Salvarea: muncă, muncă şi iar muncă!

L-am întrebat care crede că este calea pe care Grecia trebuie să o urmeze acum. „Muncă, muncă şi iar muncă. Nimic altceva. Muncă susţinută. Restaurarea vieţilor noastre, ca să ne salvăm pielea”, a răspuns, imediat, grecul de la Mesogeos.
Un alt pas care trebuie făcut este, în opinia lui Spiros Trikis, modificarea Constituţiei. „Ar trebui să ne schimbăm Constituţia, care e veche de 30 de ani şi e depăşită moral, nu e modernă, nu e europeană. Aceasta ar fi revoluţia în Grecia. Să vă spun ceva. Înainte de anii 1940-1945, era un mare lac în Grecia. În anii ’50, lacul a fost secat în mod artificial, iar pământul a fost dat pentru exploatare agricolă. Acum încă avem o instituţie care să observe acel lac”, concluzionează, râzând, grecul de la Tirighina.

Un grec ne dă o notă mai mare decât îi dă ţării sale
„Poliţia mă opreşte aici mereu, în Grecia niciodată”

Este afirmaţia lui Spiros Trikis, care vorbeşte în termeni laudativi despre ţara noastră. „Venind în România, am văzut o mare diferenţă. Aici, nimeni nu poate evita plata taxelor. Este ceva fundamental. Fructele pe care le aveţi aici nu sunt arătoase, dar sunt mai gustoase. Există respect faţă de autorităţi. Aveţi Poliţie Rutieră. Avem şi în Grecia, dar nu m-a oprit niciodată în 20-25 de ani. Aici, sunt oprit ori de câte ori mă duc la Bucureşti. Uneori mă amendează, alteori le zâmbesc agenţilor şi încep să vorbesc în greacă. (Râde) Dar Poliţia este acolo. Inspecţia în Construcţii este o altă structură foarte bună. Faptul că toate construcţiile sunt controlate de un organism independent este foarte important. În Grecia nu există aşa ceva. Găsesc sistemul românesc foarte bun şi cred că România îşi va reveni înaintea Greciei”, declară project managerul de la Tirighina.

 

Foto: Vasile Caburgan, Sorin Pană

Citit 2481 ori Ultima modificare Joi, 10 Noiembrie 2011 23:16

2 comentarii

  • postat de anst
    Vineri, 11 Noiembrie 2011 11:47
    De acord in parte cu ce au declarat grecii,dar nu au spus unele lucruri esentiale.Iata unul dintre ele:nu se spune nimic de miliardele de euro scoase din tara de conationalii lor.Miliarde.Iar europa le da acum sute de miliarde ca sa ii scoata din faliment si sa acopere gaurile.Spuneti si de faptul ca va place viata si ca nu v'ati pus niciodata problema sa fiti responsabili.Pentru cei care au fost in Grecia este incredibil ce gasesti:preturi super umflate la tot,greci care arunca cu banii in stanga si dreapta fara a'i interesa de bon fiscal,factura etc.Si'au creat un mod boem de trai fara griji,nu ii intereseaza ziua de maine,arunca zilnic cu bani in stanga si dreapta.Iar faptul ca ne trag pe toti in jos,ii doare la basca.Dar sa fim seriosi:NICIODATA grecii nu vor renunta la starea asta-fiecare are cate o casa de vacanta,un petic de pamant,un apartament pe care il va inchiria la preturi mari vis a vis de criza,iesind astfel din situatii jenante.Intodeauna se vor gsi turisti dispusi sa plateasca enorm pentru cateva servicii de cacao dar vor plati apoi 1 an de zile impozite si rate pentru asta.Grecii au stiut si vor sti in continuare sa exploateze PROSTIA noastra.
    0
    0
    Raportează
  • postat de Victor B.
    Vineri, 11 Noiembrie 2011 09:59
    Mi-au placut cum au comentat problema primul si al treilea intervievat si cum vad problemele in tara lor.Atunci cind si romanii vor vedea lucrurile la fel, altfel se vor rezolva problemele si la noi.Pomenele politice in ajun de alegeri si afacerile de familii intre politicieni si familiile lor pot duce si tara noastra intro situatie similara sau mai grava.
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.