Cod roşu pentru IMM-uri

Cod roşu pentru IMM-uri

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Un set de propuneri pentru măsuri anti-criză a fost înaintat Guvernului de patronatele gălăţene prin intermediul Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Propunerile vizează reducerea cheltuielilor bugetare, sistemul de subvenţionare a agenţilor economici, modalităţile de stimulare a absorbţiei fondurilor europene, dar şi sistemul de taxe şi impozite.

Oamenii de afaceri consideră că, mai ales în condiţiile actualei crize, de „cod roşu” în economie, optica administraţiei centrale şi locale ar trebui să se schimbe, IMM-urile să nu mai fie privite doar ca „vaci de muls” pentru taxe şi impozite, ci să fie gândit un mediu de afaceri în care să existe o simbioză între IMM-uri şi autorităţile administrative sau ministeriale.

O primă măsură avută în vedere de patronate pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri este legată de diminuarea cheltuielilor bugetare şi dimensionarea corespunzătoare a numărului de salariaţi bugetari. Interesul întreprinzătorilor pentru zona bugetară se explică prin faptul că, inevitabil, politicile bugetare, birocraţia, politicile salariale din sectorul public se răsfrâng şi asupra evoluţiilor din mediul privat. O primă cerere a oamenilor de afaceri este ca reducerea cheltuielilor bugetare să nu se facă doar „la Centru”, la nivel de ministere, ci şi pe structurile din teritoriu.

„Ţara asta nu înseamnă numai Bucureştiul şi ministerele. Ţara asta înseamnă primării, consilii judeţene, consilii locale, o sumedenie întreagă de agenţii, instituţii. Avem 1,5 milioane de bugetari în România! Asta în timp ce sunt cam 900.000 de angajaţi în marile unităţi economice, 2,7 milioane în IMM-uri şi şase milioane de pensionari! Nu am inventat noi roata. Prima măsură în vremuri de criză este diminuarea cheltuielilor publice. Ce cerem? Să se optimizeze în funcţie de necesităţi numărul de salariaţi din instituţiile bugetare”, ne-a declarat Marian Filimon (foto), vicepreşedintele CNIPMMR.

Patronatele mai solicită reluarea discuţiilor pe tema legii unice a salarizării bugetarilor, un subiect asupra căruia, după alegeri, s-a aşternut din nou tăcerea. „Dacă nu se face o asemenea lege, vor exista în continuare mari nedreptăţi de ordin social”, consideră vicepreşedintele CNIPMMR. În acelaşi context, se observă că, deşi în 2008 a existat o creştere economică, o mare parte a fondurilor atrase la bugetul de stat s-a dus pe creşteri salariale, pensii sau alte cheltuieli fără fundament solid, zona de investiţii, aducătoare de plusvaloare fiind, practic, neglijată aproape în totalitate.

Accesare cu suspine

O altă cerere adresată Guvernului de patronatele gălăţene este ca subvenţiile publice pentru agenţii economici să se facă într-un mod transparent, cu eliminarea elementelor arbitrare şi a clientelismului politic. „Nu se ştie pe ce bază, pe ce criterii, de ce la unii şi nu la alţii s-au acordat aceste subvenţii. Considerăm că este normal ca în astfel de chestiuni să fie consultate obligatoriu, ca parteneri sociali, şi patronatele, şi sindicatele”, a arătat Filimon.

Patronatele atrag atenţia că absorbţia fondurilor europene este esenţială pentru depăşirea efectelor crizei. Însă, scumpirea creditelor pune în pericol accesarea banilor europeni. „Concluzia la care am ajuns este că, dacă vrei să accesezi fonduri de la UE, trebuie să ai bani. Banul la ban trage. Realizezi ce ţi-ai propus, tragi linie, şi apoi vin fondurile europene.

Din acest motiv, pentru a uşura misiunea întreprinzătorilor, ar fi necesară capitalizarea şi dezvoltarea Fondului de garantare pentru IMM-uri, cât şi atribuirea unui rol mai important pentru CEC Bank, singura bancă de stat, capabilă de a servi guvernului drept pârghie pentru sprijinirea accesării de fonduri europene, eventual prin acordarea unor credite cu dobândă subvenţionată”, a arătat vicepreşedinte CNIPMMR. În categoria elementelor financiare ar intra şi propunerea de eliminare a taxelor pentru angajaţii aflaţi în şomaj tehnic: „Noi nu disponibilizăm oameni, dar când îi trimitem în şomaj tehnic suntem obligaţi să-i plătim cu 75 la sută din salariu. Şi spunem: oamenii stau acasă, noi nu producem nimic, dar plătim dări la stat. Logic ar fi ca eforturile să se împartă: noi dăm oamenilor salariile, dar statul să suporte măcar partea cealaltă şi să nu ne ia şi banii pentru contribuţii”.

Şefi pe bandă

Nu în ultimul rând, o observaţie a patronatelor gălăţene se referă la calitatea persoanelor desemnate de Putere în diverse funcţii publice de conducere. „Asistăm din patru în patru la adevărate cutremure, se schimbă şefii într-o veselie. Mulţi dintre cei care visează la posturi cheie prin ministere, prefecturi, instituţii deconcentrate ale statului nu au condus în viaţa lor în mod real nimic, nu au simţit niciodată ce înseamnă să ai responsabilitatea asigurării unor salarii. Mai ales că ne confruntăm cu această criză, în funcţiile de conducere ar trebui numiţi adevăraţi profesionişti, nu cei care au lipit afişe sau care atârnă de coada unui partid să ajungă pe poziţii înalte”, apreciază Marian Filimon.

Rămâne de văzut câte dintre propunerile înaintate de CNIPMMR vor fi însuşite de actuala Putere. Însă întreprinzătorii speră că, în sfârşit, va fi înţeles că, dacă mediul de afaceri are de suferit, atunci consecinţele nu se vor face simţite numai în mediul privat, ci la nivelul tuturor structurilor statului. Ovidiu Amălinei

Citit 1290 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.