* În timp ce preţurile mărfurilor alimentare au rămas relativ constante în 2011, preţurile la energie termică, salubritate şi combustibil ne-au golit portofelele * S-au ieftinit legumele şi fructele, dar s-au scumpit cafeaua şi tutunul * CFR-ul îşi acoperă pierderile din banii călătorilor, dar cel puţin preţul la ţuică a rămas aproape neschimbat *
Ce câştigi pe cartofi, dai pe salubritate - cam aceasta ar putea fi morala modului în care scăderile, dar mai ales creşterile de preţuri s-au reflectat în buzunarele cetăţenilor pe parcursul anului 2011. Dacă este să ne luăm după informaţiile puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică (INS), ar trebui să ne declarăm mulţumiţi că, anul trecut, cu o rată a inflaţiei de 3,14 la sută, ne-am încadrat în intervalul ţintit de Banca Naţională a României (BNR), minune ce nu s-a mai întâmplat de vreo cinci ani. Pe de altă parte, când facem socoteala mai în detaliu, constatăm că indicele preţurilor de consum pe anul 2011 a fost cu 5,79 la sută mai mare faţă de anul precedent, aşa că optimismul ar trebui menţinut şi el în marja de rezervă.
Fasolea, monedă forte
Pe categorii de mărfuri, pe întreg anul trecut, alimentele au avut în medie scumpiri de sub un punct procentual, dar fluctuaţiile au fost puternice de la o lună la alta, de la creşteri de aproape doi la sută în februarie la scăderi cuprinse între unu şi doi la sută în perioada de vară - toamnă, pentru a intra acum din nou pe un trend ascendent. Dar fie şi în medie, fluctuaţiile au fost mari de la anumite alimente la altele.
Pentru cumpărători, vestea bună la sfârşitul anului trecut a fost că preţurile la mărfurile din categoria legumelor şi conservelor înregistrau o scădere cu 20 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, punctul forte fiind preţurile la cartofi, cu 28 de procente mai mici faţă de anul precedent! Potrivit producătorilor gălăţeni, acest lucru a fost favorizat de suprapunerea perioadelor de recoltare în mai multe regiuni ale ţării, combinată cu posibilitatea încă redusă a fermierilor de stocare a mărfurilor. La aceeaşi cerere, o ofertă mai mare a însemnat automat preţuri mai mici. Acelaşi fenomen s-a întâlnit şi la legume, unde preţurile au fost în decembrie în medie cu 20 la sută mai mici faţă de anul precedent.
Pe poziţii s-a menţinut fasolea. Ea a fost o veritabilă monedă forte pentru agricultori, care nu numai că a avut căutare pe piaţă, dar a şi înregistrat o creştere a preţurilor cu 2,3 la sută. Un fenomen interesant a fost în zona fructelor, unde preţurile au scăzut în medie cu 3,8 la sută, susţinute mai ales de o scădere accentuată, de peste zece procente, la citrice şi alte fructe meridionale.
Micile plăceri ale vieţii, ceva mai scumpe
La celelalte categorii de alimente, preţurile la carne au avut o evoluţie mai ponderată, cu creşteri la majoritatea sortimentelor de până în două procente, dar cu creşteri semnificative la unele dintre produsele de bază. De exemplu, făina a sărit la preţuri cu 8,1 la sută, iar mălaiul cu 6,16 la sută. Dacă mai punem la socoteală şi creşterile de preţuri de la ouă (+15,37 la sută) şi zahăr (+18,65 la sută), nu-i de mirare că făcutul cozonacilor a ajuns să ne coste din ce în ce mai mult.
Neatinse de scumpiri nu au scăpat nici laptele şi produsele lactate, unde creşterea medie a preţurilor a fost la nivelul lunii decembrie de aproape patru la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai accentuate creşteri au fost la laptele de vacă (+5,5 la sută), dar nu-i chiar de ici, de colea, nici scumpirea de 4,78 la sută la telemeaua de oaie sau cea de 4,74 la sută la unt.
Între creşterile de preţuri la mărfurile alimentare a rămas puţin loc şi pentru micile plăceri ale vieţii, unde, de exemplu, s-au scumpit mierea (+8,39 la sută) şi cafeaua (+3,46 la sută). Singura ce s-a păstrat mai accesibilă a fost zona… băuturilor alcoolice, unde fie că vorbim de vin, rachiu sau bere, creşterile au fost cam „de un păhărel”, undeva la 1,5 la sută.
Mai multă răbdare, mai puţin tutun
La mărfurile nealimentare, creşterea medie a preţurilor în decembrie 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 4,45 la sută. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la costurile energiei termice, unde saltul a fost de nu mai puţin 24,8 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent! Creşteri semnificative s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte preţurile la combustibili (+8,37 la sută) şi energie electrică (cinci la sută). De asemenea, preţurile la tutun au crescut cu 6,5 la sută, fiecare procent în plus fiind un argument pentru a ne lăsa de fumat…
La celelalte categorii de mărfuri, preţurile au rămas relativ stabile, creşterile înregistrate fiind moderate - îmbrăcăminte şi articole de galanterie (+1,63 la sută), încălţăminte (+1,6 la sută), produse de uz casnic (+1 la sută), articole chimice (+1,87 la sută) autoturisme şi piese de schimb (+0,69 la sută).
Zona serviciilor a fost în 2011 mai costisitoare, iar în decembrie se înregistrau în medie creşteri de 4,23 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La aceasta au contribuit în special majorările de preţuri din serviciile de apă, canal şi salubrizare, unde preţurile au sărit cu 20 la sută. De asemenea, transportul CFR s-a scumpit cu 19,68, dar asta fără să însemne neapărat o creştere a calităţii serviciilor oferite călătorilor şi reflectând mai degrabă dorinţa de a acoperi găurile generate de o politică managerială profund deficitară în domeniu.
Spre comparaţie, în ciuda creşterilor consistente la combustibili, transportul rutier interurban s-a scumpit în medie cu doar 2,6 la sută, iar transportul urban cu 3,73 la sută. Micii meşteşugari au fost mai temperaţi, iar acest lucru s-a reflectat în creşteri mici la serviciile de reparaţie îmbrăcăminte şi încălţăminte (+1,47 la sută), reparaţii auto, electronice şi lucrări foto (+2,36 la sută).
Pentru anul 2012, ţinta inflaţie stabilită de BNR este de trei la sută, cu un interval de variaţie de plus sau minus un punct procentual. Dar atingerea acesteia va fi mai dificilă, dat fiind faptul că se anunţă un an agitat din punct de vedere electoral, cu efecte inclusiv asupra mediului economic, la care se adaugă incertitudinile găsirii unei soluţii la criza din zona euro, care afectează inevitabil şi economiile emergente.
