În ultimii doi ani, specialiştii au constatat răspândirea în România a unei boli extrem de periculoase: putregaiului inelar al cartofului, produs de bacteria Clavibacter michiganensis. Boala produce pagube imense (sută la sută din producţie!), iar în contextul în care cultura cartofului s-a extins în judeţul Galaţi (în 2008 s-a ajuns la aproape 3.000 de hectare, după ce în 2000 erau doar 200 de hectare), este bine ca producătorii să ştie câteva lucruri esenţiale, pe care le-am aflat prin amabilitatea lui Valentin Huciu, directorul Unităţii Fitosanitare a judeţului Galaţi.
Simptomele bolii
Primele simptome ale bolii pot trece cu uşurinţă neobservate. Adesea, frunzele şi tuberculii scad doar în dimensiuni, constatându-se o atrofiere a plantei, care de cele mai multe ori se confundă cu o viroză. Primele manifestări evidente apar la tuberculi în apropierea stolonului şi se caracterizează printr-un aspect uşor sticlos sau translucid al ţesutului, fără înmuiere în jurul sistemului vascular.
Inelul vascular poate prezenta, la stolon, o culoare uşor mai închisă decât de obicei, iniţial gălbuie, apoi brun-roşcat. În momentul acesta, dacă se apasă pe tubercul în zona afectată, acesta eliberează o substanţă cu aspect brânzos, care conţine milioane de bacterii.
În stadiile avansate ale infecţiei, la suprafaţa tuberculului apar fisuri cu marginile colorate în roşu-brun. În mai multe cazuri, se constată o putrezire simultană a cortexului central şi a inelului vascular, care antrenează o infestare secundară, cu cavernă internă şi necroză.
Cum scapi de putregaiul inelar
Transmiterea bolii este alarmant de facilă, atât prin sămânţă, cât şi prin sol, afide, utilaje agricole, animale, apă etc., iar combaterea este practic imposibilă. Singura metodă de stăvilire este carantina fitosanitară.
Autorităţile fito-sanitare recomandată măsuri drastice de terapie:
- toţi cartofii proveniţi din parcela unde s-a depistat boala trebuie distruşi prin fierbere şi, eventual, folosiţi apoi în hrana animalelor;
- depozitul, utilajele, ambalajele, instalaţiile şi vehiculele care au fost atinse de cartofi contaminaţi vor fi dezinfectate.
În locul de producţie depistat cu cartofi afectaţi de Clavibacter se iau următoarele măsuri:
- se elimină plantele de cartof ieşite spontan;
- terenul va fi lăsat şi menţinut necultivat (ogor negru) timp de patru ani sau va fi utilizat ca păşune permanentă cu frecvente cosiri scurte;
- în primul sezon de după această perioadă de carantină se va permite cultivarea cartofului numai după ce inspecţiile oficiale vor constata în alţi doi ani consecutivi că nu mai există urme ale agentului patogen;
- se va stabili un program de înlocuire a tuturor stocurilor de cartof de sămânţă din ferma contaminată.
Explicaţie foto: Aşa arată cartoful afectat de boală
