* Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a inspectat la faţa locului proporţiile dezastrului * El a promis că, în zece zile, va prezenta măsurile de ajutor care se pot lua pentru legumicultori * O comisie specială va evalua pagubele pe fiecare gospodărie *
Solariile din comuna gălăţeană Matca, cel mai important bazin legumicol al ţării, arată în aceste zile ca după bombardament: foliile de plastic care protejau culturile au fost sfâşiate de vânt, în unele locuri nici măcar structura de susţinere nu a rezistat presiunii tonelor de zăpadă, iar straturile cu legumele ce ar fi trebuit să ajungă în câteva zile în pieţele din întreaga ţară zac îngheţate sub nămeţi. „Am pierdut tot ce am pus răsaduri în octombrie. Toată munca, toţi banii s-au dus, singura „recoltă” cu care am rămas sunt datoriile la bănci….”, ne-a spus unul dintre cei peste 200 de mătcaşi care s-au adunat ieri în faţa primăriei cu speranţa că programata întâlnire cu ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, le va aduce un răspuns pentru ceea ce-i aşteaptă în viitor.
Dezastrul care a lovit comuna este fără precedent. Gerul, viscolul, căderile masive de zăpadă din ultimele săptămâni au strivit mai bine de 280 de hectare de solarii, adică aproape 35 la sută din suprafaţa cultivată cu legume de mătcaşi. Pagubele sunt colosale. „Numai pentru structura de susţinere a solariilor, la hectar, costurile sunt de vreo 120 de milioane de lei vechi. La asta se mai adaugă sămânţa, foarte scumpă, adusă din străinătate, care ajunge şi la 100 euro un pumn de seminţe. Mai puneţi folia de plastic, 4 euro pe kilogram, şi cheltuielile de zeci de milioane de la încălzire”, ne explică Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe din Matca.
Dezastre fără acte
Potrivit primarului comunei Matca, Nelu Costea, viaţa tuturor celor 12.000 de locuitori ai comunei depinde într-un fel sau altul de legumicultură. Şi, din păcate, în ultimul an legumiculorii au fost parcă urmăriţi de un blestem. În vară, isteria castraveţilor infectaţi cu e-coli a făcut ca mii de tone din recolta lor să ajungă pur şi simplu la platformele de gunoi. Pe cei mai mulţi dintre legumiculori nu i-a despăgubit nimeni pentru că „nu aveau acte”.
Mulţi şi-au pus speranţele în recolta de legume extra-timpurii din această primăvară, dar totul a fost din nou pus la pământ. Din păcate, şi acum şansele sunt destul de mici pentru a fi cumva despăgubiţi. „În cazul în care nu sunt asigurări făcute, formele de ajutor, fie din bani naţionali, fie din bani europeni sunt limitate…”, a arătat ministrul Stelian Fuia. „Dar cine ne asigură pe noi? Nimeni nu vrea să audă nici de secetă, nici de ger? Atunci, ce asigurare să faci?”, au replicat oamenii. Dezastrul solariilor de la Matca este cel mai mare de acest fel din ţară. Ministrul Agriculturii a putut să se convingă cu ochii lui de proporţiile nenorocirii care i-a lovit pe mătcaşi vizitând câteva gospodării.
„Domnu’ ministru, nu vrem pomană, dar măcar ajutaţi-ne să nu ne mai speculeze toţi! După ce ne-a lovit nenorocirea a crescut preţul la folia de plastic, dacă te duci să te împrumuţi ţi se cere azi dobândă mai mare decât ieri!”, i-au spus oamenii ministrului. „Chiar dacă o luăm de la capăt, suntem întârziaţi cu recolta cel puţin o lună de zile. În timpul acesta vin pe piaţă turcii, bulgarii, când vom intra noi, cu mare lucru nu o să ne alegem”, ne-a explicat şi Matei Mirela. Legumele extra-timpurii erau „colacul de salvare” pentru mulţi dintre mătcaşi. În vară, cu roşiile, cu castraveţii nu poţi să bagi mâna în foc pentru câştig, când legumele au ajuns să se vândă şi cu zece bani kilogramul, mai ieftin chiar şi decât un litru cu apă! „Uneori te întrebi pentru ce o mai facem. De afară vine marfă peste marfă, în piaţă e mafie, nici nu poţi să te apropii de o tarabă, acum avem solariile distruse, am ajuns să sărăcim muncind!”, s-au plâns oamenii ministrului Fuia, dar şi celorlalte oficialităţi de la instituţiile din Galaţi care îl însoţeau.
Comisie de evaluare
Deocamdată, încă nu se poate spune exact care este valoarea pagubelor, după unii e chiar şi de ordinul a câteva milioane de euro. Pentru evaluarea pagubelor s-a făcut o comisie din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor locale, dar şi din partea DADR Galaţi.
„Sperăm că până săptămâna viitoare să avem gata aceste evaluări, iar în zece zile sperăm să putem prezenta legumicultorilor şi eventuale soluţii pentru ca, sub o formă sau alta, să-i putem ajuta”, a declarat ministrul Agriculturii, Stelian Fuia.
Printre posibile măsuri identificate în urma discuţiilor cu sătenii ar fi, de exemplu, acordarea unor fonduri din ajutoarele de minimis (ajutoare de stat care se pot acorda pe perioade limitate de timp, în baza unor plafoane reglementate la nivel comunitar – n.r.). Acest ajutor poate merge în cazul unei ferme până la 7.500 de euro, dar rămâne de văzut în ce măsură acest tip de ajutoare poate fi acordat şi gospodăriilor de tipul celor de la Matca. Un alt posibil ajutor ar fi obţinerea din partea Comisiei Europene a aprobării pentru finanţarea în acest an a tuturor proiectelor declarate eligibile pe Măsura 1.4.1. – „Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă”, din cadrul PNDR, la care sunt înscrişi foarte mulţi legumicultori din Matca. „Pe M 1.4.1., la nivel naţional, sunt vreo 26.000 de proiecte, din care în jur de 12.000 sunt eligibile, dar nu au finanţare. Numărul de proiecte a fost surprinzător de mare. Prin urmare, am discutat cu comisarul Dacian Cioloş varianta de a da, eventual, finanţare pentru toate proiectele şi de a nu mai ţine o nouă sesiune de depunere de proiecte în iunie. Rămâne de negociat la nivelul CE şi sper să şi reuşim”, a precizat ministrul Agriculturii.
La rândul său, tot ca formă de ajutor, deputatul Mircea Toader a promis că va încerca să identifice un producător mare de folie de polietilenă care să le vândă materialele necesare refacerii serelor fără a profita „umflând” preţurile pe seama nenorocirii care i-a lovit pe legumicultori.
Deocamdată, singurul lucru cert pe care îl ştiu mătcaşii este că „într-un fel sau altul, trebuie să o ia de la început”. În zece zile li s-a promis un răspuns de la Ministerul Agriculturii pentru nevoile lor, dar experienţa de până acum i-a învăţat că singurul lucru pe care se pot baza cu adevărat este doar dorinţa lor de a reconstrui ceea ce au distrus vitregiile naturii.
Ovidiu Amălinei
