* Totodată, liderii sindicali cer mai multă implicare din partea autorităţilor române şi europene *
Două grupări sindicale rivale de pe platforma ArcelorMittal Galaţi - FSS Metarom şi Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiştilor - trag câte un semnal de alarmă cu privire la acţiunile grupului siderurgic şi la efectele dezastruoase pe care acestea le pot avea pe termen lung asupra unităţilor sale.
Amintind că, doar în Europa, ArcelorMittal a închis 10 dintre cele 25 de furnale şi a eliminat 33.000 de locuri de muncă în ultimii ani, FSS Metarom acuză patronul de lăcomie. „ArcelorMittal îşi justifică strategia sa prin climatul economic european lent şi scăderea cererii de oţel. Cu toate acestea, deciziile industriale luate nu pot fi explicate decât de lăcomia tot mai mare a domnului Mittal. Hotărârea acestuia de a ajunge la un miliard de dolari în plus la EBITDA în 2012 a dus la concentrarea producţiei pe combinatele cele mai competitive, lăsându-le pe altele să moară”, arată FSS Metarom, citând o analiză a Federaţiei Europene a Metalurgiştilor (FEM). Organizaţia, care îl numeşte pe Mittal un „gropar de vase amiral” din siderurgie, apreciază că strategia acestuia are consecinţe dezastruoase pentru mii de angajaţi şi de subcontractori, dar şi pentru clienţi.
Şi Solidaritatea susţine că stategia urmată de ArcelorMittal este îngrijorătoare, apreciind că aceasta este orientată mai degrabă spre profit decât spre sustenabilitate. „Dau tunuri de piaţă, nu în sensul de furt, ci de valorificare a unei oportunităţi la maxim, cu costuri foarte mici. De aceea închid unităţi din Vest şi concentrează producţia în unităţile low-cost, cum este şi cea de la Galaţi. Strategia nu e bună nici pentru noi deoarece nu permite realizarea de investiţii în fluxul cald şi în instalaţiile conexe. Riscăm, astfel, să pierdem fluxul cald şi să rămânem doar cu partea de laminare, ceea ce înseamnă că vom avea şomaj mai ridicat, încasări mai mici la buget”, afirmă liderul Solidaritatea, Gheorghe Tiber.
„Mittal să inverseze această politică iresponsabilă”
„Este timpul ca grupul ArcelorMittal să inverseze această politică ce devine din ce în ce în ce mai iresponsabilă şi inacceptabilă”, susţine FSS Metarom, care sintetizează cele mai importante revendicări ale FEM. „Cerem conducerii ArcelorMittal să urmărească o politică mai echilibrată, bazată, pe de o parte, pe distribuţia echitabilă a sarcinii de producţie între diverse combinate europene şi, pe de altă parte, pe o mai bună reinvestire a profiturilor între activităţile de productie oţel şi minerit; dezvoltarea unui proiect industrial orientat spre viitor, bazat pe inovare, dezvoltarea de know-how-ul şi R&D pentru a dezvolta oţelurile de mâine; să respecte pe deplin drepturile de informare şi consultare la nivel naţional şi european, în special în termeni reali, luând în considerare soluţiile alternative propuse de către sindicate cu scopul de a menţine în funcţiune combinatele europene; perioadele cu producţie redusă să fie utilizate pentru instruirea angajaţilor, precum şi pentru repararea şi modernizarea utilajelor”, arată FSS Metarom.
Sindicaliştii vor să ceară intervenţia Guvernului şi a UE
Solidaritatea intenţionează să îi solicite Executivului să acorde mai multă atenţie problemelor din siderurgie. „Guvernul să facă o strategie pentru combinatul de la Galaţi şi pentru siderurgie - să acorde facilităţi la achiziţia de gaz, energie electrică, dimensionate de volumul de producţie, de numărul de salariaţi - sau să facă o strategie pentru reabsorbţia forţei de muncă ce părăseşte această industrie”, spune Tiber. FSS Metarom şi FEM ţintesc ceva mai sus. „FSS Metarom sprijină acţiunea FEM, care va lansa în curând o iniţiativă către Parlamentul European pentru a contacta Comisia Europeană în vederea discutării situaţiei îngrijorătoare din grupul ArcelorMittal”, anunţă organizaţia.
Oficialii ArcelorMittal Galaţi nu comentează declaraţiile sindicaliştilor, dar amintesc de investiţiile realizate în ultimii ani la Galaţi, în ciuda rezultatelor financiare negative, nominalizând doar reînzidirea Furnalului 5 (peste 80 de milioane de euro) şi modernizarea Laminorului de Tablă Groasă 2 (25 de milioane de euro).
