- Ruta Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa a fost integrată în reţeaua globală TEN-T
- Ministerul Transporturilor se laudă cu dublarea… pe hârtie a infrastructurii rutiere şi feroviare
- Până acum, autorităţile au fost codaşe la modernizarea infrastructurii prin TEN-T, dar ne promit că vom avea o infrastructură de vis în cel mult… patru decenii
După o lungă perioadă în care Galaţiul părea uitat la „periferia” strategiilor de extindere şi modernizare a infrastructurii de transport, în sfârşit vine o veste relativ bună în ceea ce priveşte transporturile rutiere. Consiliul pentru Transporturi al UE, care reuneşte miniştrii de profil din ţările comunitare, a aprobat la reuniunea din 22 martie, de la Bruxelles, amendamentele României privind extinderea Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T) cu încă cinci rute de transport, printre care se numără şi ruta Constanţa – Tulcea – Brăila – Galaţi.
„După negocieri foarte lungi (…) am impus în sfârşit trasee ale reţelelor TEN-T care sprijină direct dezvoltarea noastră economică şi de infrastructură în perioada următoare. România a obţinut dublarea reţelei rutiere TEN-T pe teritoriul naţional şi impunerea unei axe est-vest de relevanţă regională”, a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Alexandru Nazare. Facem precizarea că, la nivel al strategiilor de dezvoltare, reţeaua TEN-T include toate căile de transport şi este concepută pe două niveluri: reţeaua centrală, cea mai importantă, care urmează să fie finalizată până în 2030 şi o vastă reţea afluentă – reţeaua globală – care urmează a fi finalizată până în 2050. Reţeaua TEN-T are menirea a consolida coridoarele de transport dintre ţările comunitare, precum şi de a crea premizele conectării la infrastructura din statele partenere din spaţiul extracomunitar. Prin urmare, ruta Constanţa – Tulcea – Brăila – Galaţi se află pe nivelul doi în strategia de dezvoltare. La acelaşi nivel, în urma modificării TEN-T, a mai fost inclusă şi ruta Borş – Turda. Pe de altă parte, pe nivelul întâi, cel al reţelei centrale, au fost incluse atât rutier, cât şi feroviar, traseul Timişoara – Sebeş – Turda – Mureş – Iaşi – Ungheni şi traseul Calafat – Craiova – Alexandria – Bucureşti. De asemenea, în reţeaua centrală a fost inclus şi Canalul Dunăre – Bucureşti. Potrivit Ministerului Transporturilor, prin acceptarea acestor trasee lungimea traseelor TEN-T de pe teritoriul României se dublează pe modul de transport rutier şi creşte cu 40 la sută pe modul de transport feroviar.
„Accesul la finanţare va fi simplificat, iar finanţarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca prioritare, va creşte substanţial, la fel interesul şi încrederea finanţatorilor privaţi şi internaţionali. Investiţiile pe care astfel le prefigurăm în infrastructură vor duce la scăderea costurilor pentru transportatori, vor creşte potenţialul de dezvoltare regională prin costuri mai mici şi o economie mai competitivă”, susţine ministrul Transporturilor.
Între promisiuni şi strategii
În ciuda tonului triumfalist al autorităţilor, la modul practic ar trebui să ne păstrăm optimismul la cote mai moderate. Desigur, extinderea reţelei TEN-T este importantă, dar dacă această oportunitate strategică nu este valorificată prin proiecte, atunci riscăm să rămânem cu şoselele sau infrastructura feroviară doar… pe hârtie. De exemplu, la Galaţi, pe lângă zeci şi sute de kilometri de drumuri şi şosele, s-au mai construit pe hârtie vreo trei aeroporturi şi cel puţin vreo şapte poduri peste Dunăre. Dar, deocamdată, pe teren, nu am văzut nici o modernizare consistentă a infrastructurii portuare, chit că la Galaţi este cel mai important port al Dunării Maritime, şi nici măcar, dacă nu o autostradă, măcar un drum expres între Galaţi şi Brăila. Cât priveşte noua extindere TEN-T, cine are curiozitatea de a studia documentele Consiliului UE va constata că s-a făcut din perspectiva programării financiare 2014 – 2020 a UE. De asemenea, asupra acordului obţinut la nivelul Consiliului UE trebuie să se pronunţe şi Parlamentul European.
La marginea Europei
Fără a încerca să minimalizăm dorinţa Ministerului Transporturilor de a face din traseul Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa unul prioritar, considerăm că Galaţiul ar fi meritat mai multă atenţie. Oraşe precum Constanţa, Bucureşti, Suceava, Timişoara, Cluj sau Craiova au primit şi statului de centre de transport intermodale. Galaţiul, din păcate, nu se bucură de aceeaşi atenţie, deşi ar putea reprezenta pe toate mijloacele de transport o interfaţă importantă atât pe axa nord – sud, cât şi pe axa est – vest, ca punct de legătură între spaţiul comunitar şi spaţiul ex-sovietic.
Teoretic, Galaţiul încă mai are şase să fie inclus în reţeaua centrală a TEN-T, dar numai în contextul conurbaţiei Galaţi-Brăila-Măcin, ne-a declarat vicepreşedintele Comisiei Transporturi a Parlamentului European, eurodeputata Adriana Ţicău. „În prezent, o modificare a strategiei TEN-T nu este uşoară, dar nici imposibilă. Având în vedere metodologia CE pentru definirea reţelei centrale, conurbaţia Galaţi – Brăila – Măcin are şanse de eligibilitate pentru că reprezintă o importantă aglomerare (cluster) industrială şi centru universitar, având şi importante porturi la Dunărea Maritimă şi legături cu Ucraina şi R.Moldova”, ne-a explicat eurodeputat Adriana Ţicău, aceasta precizând că a susţinut şi susţine în PE includerea Galaţiului în reţeaua centrală a TEN-T. Etape în aceste demersuri vor fi chiar în această săptămână, pe 28 martie, prin organizarea la Parlamentul European a „Forumului pentru Dunăre – Mobilitate şi intermodalitate în regiunea Dunării”.
„În cadrul acestei reuniuni vom analiza două regulamente privind TEN-T, unul ce stabileşte liniile directoare ale reţelei şi unul ce priveşte finanţarea prin Facilitatea „Conectarea Europei” (CEF) din perspectiva bugetului 2014 - 2020. România trebuie să insiste să aibă cât mai multe noduri urbane în reţeaua centrală a TEN-T şi să aibă în vedere un mecanism echitabil de distribuţie a fondurilor, dar să vină şi cu proiecte concrete”, a precizat eurodeputata.
Includerea unor trasee de transport în TEN-T nu înseamnă automat că banii se vor revărsa de la sine în infrastructura României în general, a Galaţiului în particular. În perioada 2007 – 2013, deşi Agenţia Executivă a TEN-T a lansat cereri de proiecte la un buget de aproximativ opt miliarde euro, autorităţile române fie nu a participat cu proiecte, fie nu a atras sume semnificative din fondurile puse la dispoziţie. Iar acum, dacă Ministerul Transporturilor a adus vorba de infrastructura rutieră a Galaţiului trebuie să mai spunem că, potrivit datelor puse la dispoziţie pe site-ul instituţiei, din toate obiectivele de investiţii demarate la nivel naţional de minister după data de 31 august 2011, doar unul priveşte judeţul Galaţi, respectiv varianta de ocolire a Tecuciului, proiect de aproximativ 100 milioane lei.
În rest, nimic, iar aici nu este doar vina Ministerului Transporturilor, ci şi a autorităţilor locale, a reprezentanţilor la vârf ai Galaţiului care s-au dovedit incapabili de a pune oraşul pe hartă, nu pe aia de promisiuni, ci pe cea a realizărilor concrete. Acum se vorbeşte de o nouă şansă pentru Galaţi prin includerea cel puţin în reţeaua gloabă a TEN-T. E un pas înainte, dar să sperăm că nu va trebui să aşteptăm patru decenii pentru a vedea strategia pusă în practică.
