- * În doar un trimestru, creditele contractate de gălăţeni au scăzut cu 8,5 milioane de euro * La aceasta au contribuit noile reguli de creditare impuse de BNR, dar şi accentuarea politicilor prudenţiale practicate de bănci * Premieră bancară: creditele imobiliare în valută au devansat creditele destinate consumului Turbulenţele politice nu fac bine la dobândă
Volumul creditelor contractate de gălăţeni a scăzut, pe parcursul primului trimestru al acestui an cu 37,5 milioane de lei (aproximativ 8,5 milioane de euro), de la 4.157,2 milioane de euro la 4.119,7 milioane de lei, rezultă din datele furnizate de BNR. Pe de altă parte, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea împrumuturilor acordate gălăţenilor este într-o creştere destul de consistentă, respectiv de 237,5 milioane de lei, adică echivalentul a aproximativ 54 milioane de euro! Aceste rezultate au fost obţinute în condiţiile în care creditele în moneda naţională au avut o tendinţă de consolidare, în timp ce creditele în valută, pe fondul unor condiţii de împrumut mai restrictive, au avut o tendinţă de scădere. Astfel, în primul trimestru al acestui an, creditele în moneda naţională au crescut la 1.647 milioane de lei, faţă de 1.628,6 milioane de lei la începutul anului şi faţă de 1.587,4 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. În ceea ce priveşte creditele în valută, acestea au scăzut pe parcursul primului trimestru de la echivalentul a 2.528,6 milioane de lei la 2.472,7 milioane de lei. Pe de altă parte, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistrează un avans al creditării în valută de 177,6 milioane de lei.
La reguli noi, împrumuturi mai puţine
Normele de creditare au avut o tendinţă de înăsprire pe parcursul primului trimestru, în luna februarie intrând în vigoare şi noile reguli BNR de acordare a împrumuturilor pentru populaţie. Potrivit acestora, pentru obţinerea unui credit imobiliar, persoanele care obţin veniturile în lei trebuie să achite un avans de cel puţin 25 la sută din valoarea imobilului în cazul creditelor în euro şi de cel puţin 40 la sută în cazul creditelor în dolari sau franci elveţieni. De asemenea, creditele de consum se pot acorda pe o perioadă de maximum cinci ani de zile, nu pe 10 sau chiar 15 ani, aşa cum se întâmpla până acum. Ca urmare a unor astfel de măsuri, volumul creditelor accesate de agenţii economici a ajuns să-şi consolideze avansul în faţa celui al împrumuturilor contractate la nivelul populaţiei. Creditele acordate firmelor au ajuns la finalul primului trimestru al acestui an la 2.181 milioane de lei, în scădere cu 31,6 milioane de lei faţă de începutul anului, dar cu 154,4 milioane de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În cazul populaţiei, împrumuturile contractate au ajuns la sfârşitul primului trimestru la 1.917,3 milioane de lei.
Valuta, sufletul imobiliarelor
În ceea ce priveşte destinaţia creditelor, consumul, cu un total de 1.140,9 milioane de lei, deţine ponderea în faţa creditelor imobiliare, de 623 milioane de lei. La acest lucru contribuie în special împrumuturile în moneda naţională, unde creditele destinate consumului aveau la sfârşitul primului trimestru o valoare de 586,9 milioane de lei, în timp ce creditele destinate investiţiilor imobiliare au fost de doar 39,6 milioane de lei. La creditele în valută, situaţia tinde treptat să se balanseze în favoarea creditelor imobiliare. Dacă în primul trimestru al anului trecut creditele de consum, cu un total de 547,1 milioane de lei erau mai mari decât creditele imobiliare – 473,6 milioane de lei, la începutul acestui an creditele destinate locuinţelor au reuşit să le devanseze pe cele destinate consumului cu aproape 9 milioane de lei. La sfârşitul primului trimestru al acestui an creditele imobiliare au reuşit să ajungă la echivalentul a 583,4 milioane de lei, cu aproape 30 milioane de lei mai mult decât creditele de consum!
Restanţele atârnă greu
Creditele restante rămân în continuare una dintre problemele care întârzie să-şi găsească o rezolvare pe piaţa bancară gălăţeană. În termeni nominali, creditele ce nu au fost achitate de gălăţeni au ajuns la sfârşitul primului trimestru al acestui an la o valoare de 609,6 milioane de lei, în creştere cu doar 2,6 milioane de lei faţă de începutul anului, dar cu peste 39,4 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! Situaţia este relativ mai puţin gravă dacă se ţine cont de ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor. Astfel, la sfârşitul primului trimestru procentul creditelor restante din volumul total al creditelor a ajuns la 14,79 la sută, în creştere cu doar 0,2 la sută faţă de începutul anului şi cu doar 0,1 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! Pe de altă parte, nivelul procentual foarte ridicat al împrumuturilor restante impune o amplificare a politicilor prudenţiale ale instituţiilor financiare, ceea ce înseamnă, în ultimă instanţă, condiţii mai restrictive şi costuri mai mari la acordarea creditelor. Nici perioada următoare nu va aduce vreo răsturnare spectaculoasă a situaţiei. Ba, s-ar putea spune că incertitudinile legate de situaţia economică europeană, de care economia noastră este strâns legată, dar şi de schimbările în plan politic, ar putea induce turbulenţe suplimentare pe piaţa bancară gălăţeană. BNR s-a repliat deja şi a decis să pună frână ciclului de relaxare a politicii monetare şi a păstrat dobânda de referinţă la 5,25 la sută, măsură luată într-un cadru mai larg menit să prevină o depreciere abruptă a leului. Faptul că moneda naţională a sărit ieri de pragul de 4,4 lei în raport cu euro e o dovadă că pieţele financiare nu agreează nici instabilitatea politică, nici promisiunile fără acoperire. Iar acest lucru se vede inclusiv în dobânda pe care, la un moment sau altul, ajungem să plătim pentru un credit.
