- Mii de articolele de îmbrăcăminte produse la Cozamin iau drumul marilor magazine sub branduri celebre * Grupurile Benetton, Arcadia şi Inditex se numără printre partenerii firmei gălăţene * Cu o cifră de afaceri de 7,9 milioane de lei, fabrica gălăţeană este una dintre cele mai moderne din ţară
Eternul feminin capătă un sens aparte când vine vorba de shopping, de modă, de lanţuri de magazine cu cifre de afaceri de ordinul miliardelor de euro. Femeile sunt cele care pun industria confecţiilor în mişcare, iar în tot acest mecanism în care afacerile se întrepătrund cu rafinamentul modelelor şi ţesăturilor, dar şi concurenţa acerbă, un segment important de piaţă a fost prins şi de firma gălăţeană Cozamin. Nu rareori se întâmplă ca articolele de îmbrăcăminte ce poartă etichetele unor mărci celebre, precum Benetton, Zara, Bershka sau Stradivarius să fie în fapt „made in Galaţi”, chiar dacă nicăieri nu scrie asta… Ce să-i faci, acesta este sistemul lohn, în care „celebritatea” nu este neapărat una la vedere! Dar Cozamin are parte de celebritatea ei printre profesioniştii din industria confecţiilor, este în prezent suprasaturată de comenzi pentru marile case de comerţ şi, în fapt, singura problemă este că nu găseşte forţă de muncă suficientă pentru a extinde capacităţile de producţie!
Afaceri „croite” prin calitate
În prezent, Cozamin este una dintre cele mai mari fabrici de confecţii din ţară, are 250 de angajaţi, iar în ultimul exerciţiu financiar compania a atins o cifră de afaceri de 7,9 milioane de lei! În spatele acestor performanţe stau aproape 20 de ani de luptă în „tranşeele” originalei noastre economii de piaţă. Cum se „croieşte” o afacere de succes? „Perseverenţă, seriozitate, calitate şi respectarea termenelor de livrare…”, acestea este „materia primă” din care se ridică o firmă, ne mărturiseşte Costică Caloian, patronul companiei Cozamin. Aşa se face că de la garniturile de pat şi cei trei angajaţi din 1993, în prezent compania este partener al grupurilor Arcadia (Marea Britanie), Benetton (Italia) şi Inditex (Spania). „Dotarea este cea mai importantă şi mediul de lucru asigurat angajaţilor. Noua hală de producţie (aflată chiar la ieşirea din oraş, pe bulevardul Galaţi, nr.1) este ridicată de zero, totul aici este nou-nouţ, cu respectarea ultimelor standarde tehnice, dar şi a condiţiilor sociale, ca mediu de lucru. Dacă ai condiţii sociale bune poţi să ceri muncitorului şi cantitate, şi calitate, astfel încât normele să fie respectate şi toată lumea să fie mulţumită”, explică managerul Cozamin. Într-adevăr, fabrica pare scoasă „ca din cutie”. Echipamentele, aduse din Germania şi Japonia, sunt vârfuri de gamă, fie că vorbim de maşinile de cusut, de cele de decupat materialele, de executat broderii sau atelierul de proiectare. „Aproape tot ce producem investim în echipamente, altfel nu se poate să te menţii într-un domeniu în care concurenţa este acerbă. Producţia noastră merge la export, concurăm cu marile firme din lume şi dacă nu am păstra nişte standarde înalte am fi eliminaţi de pe piaţă. Criza economică nu a făcut decât să accentueze anumite tendinţe: omul se uită pe toate părţile la un produs, caută ceva în trend, să fie bine executat, de calitate, ţesătură bună, dar toate astea să fie la un preţ convenabil”, ne spune Costică Caloian.
Celebritate prin intermediari
Desigur, multă lume se întreabă de ce, dacă o fabrică poate să producă la nivelul unor mărci internaţionale, nu face acelaşi lucru şi sub o marcă proprie care să-i aducă inclusiv „celebritatea” în marile magazine. Ei bine, lucrurile nu sunt chiar atât de simple cum par la prima vedere. Pe de o parte este problema asigurării materiei prime. „Noi nu mai facem ţesături în ţara asta, nu mai facem aţă în ţara asta, nu mai facem nasturi, din ce să facem marfă, din nimic? La noi în ţară a dispărut materia primă! Unde, cum au început să mai facă ceva, tot cu materia primă de afară pornesc”, explică managerul Cozamin. Dar mai este şi problema ciclului de rotaţie a banilor: „În sistem lohn, ciclul marfă-bani este de cel mul cinci zile. Dacă aş merge pe brandul meu, ciclul de rotaţie bani-marfă-bani ar fi de 6-12 luni. De exemplu, acum suntem în plină vară, dar deja am început producţia pentru sezonul din primăvara anului viitor. Prin urmare, sub brand propriu, ar trebui să investeşti foarte mult în modele, în ţesături, în prezentări şi promovare. Într-un cuvânt, să investeşti banii acum ca să fii în piaţă peste un an. Pentru asta trebuie să dispui de o rezervă financiară foarte mare, lucru pe care, deocamdată, noi cel puţin, nu ni-l permitem la nivelul dobânzilor sau al garanţiilor pe care le solicită o bancă. Prin urmare, sistemul lohn este deocamdată baza.” Asta nu înseamnă că dorinţa de a dezvolta un brand propriu nu există la Cozamin. Fabrica de confecţii gălăţeană a lansat marca „L.E.Senses”, un brand ce se intenţionează a se dezvolta în anii următori sub forma unei reţele de magazine.
Se poate şi mai mult
Cel mai mare regret al lui Costică Caloian este acela că, deşi în prezent există piaţă, există comenzi, şi că ar putea angaja pe loc aproape 400 de lucrători - sau mai bine zis lucrătoare, pentru că forţa de muncă este aproape exclusiv feminină - nu este prea mare înghesuială la uşa fabricii. „Cauzele sunt mai multe. Pe de o parte, aşa-zisul sistem de protecţie socială nu este foarte încurajator. Sunt persoane care preferă ajutorul de şomaj sau ajutorul minim garantat în loc de rigoarea unui loc de muncă. Apoi mai este şi sistemul de formare profesională. Şcoala, din păcate, nu este foarte orientată spre piaţă şi spre formarea, cu adevărat, a tinerilor într-o meserie. S-a întâmplat să vină „ţesătoare” care aveau „patalama” în meseria asta, dar abia aici au văzut pentru prima dată o maşină de cusut modernă!”, mai spune dl Caloian. Managerul Cozamin îşi păstrează, totuşi, optimismul: „Eu cred că, în cele din urma, societatea îşi va redescoperi valorile. Un început, iată, avem şi la Galaţi şi sperăm că noua administraţie va fi mai deschisă faţă de sprijinirea mediului de afaceri. Avem nevoie de un segment solid al IMM-urilor, pentru de aici vine şi dinamica economică şi asigurarea locurilor de muncă şi, în general, prosperitatea unei comunităţi!”
