- * Sfaturile bancherilor: răspundeţi la apelurile băncilor şi limitaţi-vă cheltuielile! * Deprecierea leului va genera scumpirea tuturor produselor şi serviciilor
Alexandru M., din Galaţi, lucrează într-o instituţie publică, are un post bun şi o remuneraţie peste medie, chiar şi fără sporurile tăiate de Guvern după izbucnirea crizei economice. Însă îngenuncherea leului în faţa euro, pe fondul instabilităţii politice de la Bucureşti, l-a făcut pe Alexandru să se gândească de două ori înainte să bage mâna în buzunar, în căutarea portofelului. "Euro mă îngrijorează. În 2008, când am făcut creditele în euro, moneda europeană era 3,3 lei. Acum este 4,5 lei. Creditele nu mai sunt sustenabile şi mă gândesc serios la o refinanţare în lei", mărturiseşte el.
Au făcut credite de consum şi acum nu le mai pot plăti
Alexandru nu este singurul care se confruntă cu probleme. Sunt tot mai mulţi românii cărora nu le mai ajung banii de la o lună la alta din cauza creşterii obligaţiilor în valută. O confirmă şi bancherii. "Clienţii care au făcut credite în euro, dolari şi franci sunt, în mod evident, afectaţi de fluctuaţiile de curs. La creditele ipotecare în valută nu sunt întârzieri foarte mari, în ciuda creşterii ratelor. Oamenii îşi plătesc ratele ca să nu-şi piardă casele. Probleme majore sunt la clienţii ale căror venituri s-au diminuat în urma reducerii salariilor sau chiar a pierderii locurilor de muncă. Sunt acei clienţi care, mergând până la limita bugetului familiei, au făcut credite de consum în euro sau în franci în plin boom economic, când valutele erau jos, şi care acum nu-şi mai pot plăti ratele", declară directorul unei sucursale bancare din Galaţi, care nu doreşte să-i fie dezvăluită identitatea.
Şi firmele care lucrează în euro au probleme. "Societăţilor comerciale care îşi exprimă tranzacţiile în valută, adică importatorilor, le este afectată marja de profit", spune bancherul.
Aproape orice produs se va scumpi
Deprecierea leului nu înseamnă doar rate în creştere la creditele în valută, ci şi chirii mai mari, abonamente TV mai scumpe şi preţuri mai ridicate la carburanţi şi la tot ceea ce înseamnă produse de import. "O mare parte a economiei este legată de cursul valutar. Tarifele serviciilor de telefonie se calculează la cursul euro, abonamentele la internet şi la televiziune, accizele şi preţurile la combustibili, energie, gaze, toate se calculează la cursul euro. În general, tot ceea ce înseamnă produs importat este în funcţie de cursul euro. Având în vedere, aşadar, evoluţia cursului din ultimele luni, sunt aşteptate scumpiri ale tuturor produselor şi serviciilor", afirmă oficialul din sistemul bancar.
Răspundeţi la telefon când vă sună banca!
Este prima şi cea mai importantă recomandare pe care directorul de bancă le-o face acelora care nu mai pot ţine pasul cu ratele tot mai mari la împrumuturile în valută. "Clientul trebuie să se adreseze băncii imediat ce întâmpină probleme. Este foarte important să răspundă la telefoanele băncii, să dialogheze cu banca, să expună situaţia cu care se confruntă familia lui, ratele pe care le are de achitat, pentru a putea găsi o soluţie", spune bancherul.
Soluţiile, fie ele temporare sau permanente, sunt diverse. "Ori de câte ori avem fluctuaţii periculoase de curs, reacţionăm şi iniţiem programe de protecţie a clienţilor, precum rescadenţarea creditelor, reducerea ratelor, negocierea marjelor de dobândă, rescadenţarea restanţelor sau chiar refinanţarea în lei a creditelor în valută", relatează directorul de bancă.
Trei sfaturi de la un bancher
Băncile comerciale evită să mai facă prognoze în privinţa evoluţiei cursului valutar. "Prognozele sunt tot mai greu de făcut deoarece cursul depinde de factori care sunt necunoscuţi. Aţi văzut, o simplă decizie a Băncii Naţionale a scăzut cursul cu zece bani, în timp ce un rezultat la referendum a crescut cursul cu zece bani. În plus, sunt şi factorii externi. Situaţia e tulbure", apreciază oficialul din sistemul bancar, îndemnând populaţia la maximă prudenţă.
Iată ce sfaturi oferă el: "Oamenii să nu mai facă credite în valută, cel puţin nu în vremurile astea tulburi. Să îşi limiteze cheltuielile familiei la strictul necesar, astfel încât să poată împăca şi capra, şi varza vizavi de datorii. Să aibă în vedere faptul că segmentul creditelor direct în magazine este foarte periculos pentru că, în general, acest tip de produs este mai scump decât produsele bancare şi atârnă mai greu în bugetul familiei".
La cele trei sfaturi oferite de bancherul gălăţean, mai adăugaţi unul, rostit de aproape toţi patronii şi economiştii cu viziune din România: rugaţi-vă ca politicienii să înceteze gâlceava şi să înceapă să guverneze ţara, ca să ajute leul să-şi recapete puterile, altfel ne aşteaptă vremuri grele pe toţi!
Dobânzile mari constituie rădăcina tuturor problemelor
Nu doar înotul leului în ape tulburi rugineşte balanţa financiară a românilor. Dobânzile mari reprezintă, de fapt, principala cauză, apreciază finanţiştii. "Riscul valutar e ridicat în România, de aceea dobânzile sunt foarte mari, şi la credite, şi la depozite. La noi, dobânda de referinţă stabilită de Banca Naţională este de 5,2 la sută, în timp ce în UE dobânda stabilită de Banca Centrală Europeană este de unu la sută! Într-o vreme, dobânda a fost şi de zece la sută în România, iar scăderea ei până la jumătate este un semnal bun pentru economie. Asta înseamnă că împrumuturile sunt mai ieftine. Ele rămân, totuşi, mult mai scumpe decât în UE", explică un expert din cadrul Fiscului gălăţean.
Gălăţenii, fruntaşi la credite restante
Volumul restanţelor la împrumuturile gălăţenilor e dublu comparativ cu media naţională, plasându-ne între primele trei judeţe. Ponderea restanţelor la creditele în valută era în iunie de 14,7 la sută la Galaţi, faţă de 7,9 la sută pe ţară. La creditele în lei, ponderea restanţelor era şi mai mare, dar întârzierile la plata ratelor avansau mai lent decât la creditele în valută.
