Experimente fiscale pe pielea micilor întreprinzători: taxe, taxe şi iar taxe

Experimente fiscale pe pielea micilor întreprinzători: taxe, taxe şi iar taxe
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

După ce s-au fript cu „taxa lui Pogea”, mai bine de 85 la sută dintre IMM-uri consideră inoportună introducerea impozitului forfetar * În timp ce Ministerul Economiei face apologia eticii în mediul de afaceri, Ministerul Finanţelor execută „blat” zeci de mii de microîntreprinderi cu un nou impozit de 3 la sută pe venituri * Un mediu fiscal impredictibil riscă să arunce economia în haos, avertizează patronatele gălăţene


Introducerea impozitului forfetar în anumite domenii de activitate, măsură pregătită de Ministerul Economiei, începe să încingă spiritele în rândul întreprinzătorilor. Semne de furtună… fiscală sunt date şi de „barometrul” unui sondaj de opinie realizat în rândul oamenilor de afaceri de Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene. Astfel, potrivit studiului, 85 la sută dintre întreprinzători consideră introducerea impozitului forfetar este inoportună şi doar 15 la sută cred în beneficiile pe care acesta ar putea să le aducă mediului de afaceri! Rezultatul, foarte categoric, este un semn că o asemenea măsură ar fi profund nepopulară.

„De ce se întâmplă asta? Pentru că, în mentalul colectiv s-a imprimat dezastrul care urmat când, pe vremuri, s-a introdus „taxa lui Pogea”. Mulţi asociază acel impozit minim cu impozitul forfetar, deşi nu înseamnă acelaşi lucru, iar lumea, pe bună dreptate, se întreabă cum va fi introdus acest impozit forfetar, în ce domenii, care vor fi efectele lui”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Acesta a precizat însă că, cel puţin din discuţiile pe care patronatele le-a avut cu ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Maria Grapini, fost membru, de altfel, al CNIPPMR, scopul impozitului forfetar ar fi acela de a aduce mai multă echitate în mediul de afaceri.

„Argumentul ar fi acela că sunt firme care fie pur şi simplu fac evaziune fiscală sau fie îşi ascund profiturile sub operaţiuni mai mult sau mai puţin la limita legalităţii, astfel încât din acel impozit pe profit de 16 la sută la stat nu mai ajungea mare lucru. Ideea ar fi că să se lase mai mult întreprinzătorilor, dar acel impozit forfetar, în mod cert, să ajungă la stat, iar concurenţa între IMM-uri să fie una nedeformată prin mijloace neloiale”, a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor.

Până la etică, dai de impozite

Ideea necesităţii unui mediu de afaceri în care etica să facă mai multe parale rezultă şi din datele studiului realizat de CNIPMMR. Mai exact, dacă se va ajunge la introducerea impozitului forfetar, 50 la sută dintre întreprinzători au indicat că scopul acestuia ar trebui să fie diminuarea evaziunii fiscale în domeniile selectate, 33 la sută consideră ca prioritară reducerea cheltuielilor generale ale contribuabililor cărora li se va aplica acest mod de impozitare (cheltuieli de documentare, cheltuieli de asistare a inspecţiei fiscale etc), iar 17 la sută consideră că scopul principal ar impozitului forfetar ar trebui să fie reprezentat de reducerea costurilor de administrare la nivelul instituţiilor statului.

Oricum ar sta lucrurile, mai bine de două treimi dintre IMM-uri consideră că un eventual impozit forfetar ar trebui aplicat doar în anumite domenii economice. În acest sens, de altfel, se au deja în vedere anumite domenii şi servicii, precum pensiunile, hotelurile, barurile şi restaurantele, saloanele de înfrumuseţare, atelierele de croitorie şi încălţăminte sau spălătoriile auto.

Primii pe listă

Ministerul Economiei a anunţat deja că are în vedere implementarea chiar din semestrul doi al acestui an a unui program pilot prin care impozitul forfetar să se aplice obligatoriu pentru hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele, baruri şi service-uri auto. „Acum se lucrează la un studiu care va fi înaintat Ministerului Finanţelor. Dacă studiul va fi finalizat în primul trimestru, impozitul se va aplica din a doua jumătate a anului. Dacă studiul nu va fi finalizat, el se va aplica din 2014", declara recent Marian Grapini, ministrul pentru IMM, Turism si Mediu de Afaceri.

Pentru a evita un „efect Pogea”, reprezentanta Guvernului a promis că impozitul forfetar şi nivelul acestuia pe fiecare domeniu nu va fi introdus fără o consultare amănunţită a mediului de afaceri şi fără întocmirea unor studii de impact serioase. De altfel, aceasta este şi cerinţa CNIPMMR. Patronatele solicită respectarea principiului proporţionalităţii şi nediscriminării şi introducerea de măsuri care să tempereze eventualele efecte negative la nivelul mediului de afaceri. Numărul şi dimensiunea întreprinderilor afectate, numărul de salariaţi, structura costurilor din întreprinderi, profitabilitatea, capacitatea de a realiza investiţii sunt câţiva dintre factorii de care, în opinia patronatelor, Guvernul nu trebuie să facă abstracţie în studiile privind efectele introducerii impozitului forfetar.

Lupul paznic la Finanţe

Se pare însă că, în ciuda promisiunilor care vin din partea Ministerului Economiei şi a invocării eticii în afaceri, pe principiul că nu ştie stânga ce face dreapta, Ministerul Finanţelor a aruncat deja pe piaţă, de la 1 februarie, odată cu modificarea Codului Fiscal, un nou impozit pentru microîntreprinderi, şi asta fără a se mai consulta nici cu mediul de afaceri, nici cu Ministerul Economiei, ce să mai spunem de „mofturi” precum studiile de impact. Aşa se face că, din această lună, IMM-urile cu o cifră de afaceri de până la 65.000 de euro vor plăti obligatoriu un impozit de trei la sută pe venit!

„Ei bine, în timp ce noi vorbim de impozitul forfetar, pe partea cealaltă se vine cu un impozit care seamănă extrem de mult cu mult hulita „taxă a lui Pogea”. La nivel naţional există în jur de 400.000 de microîntreprinderi „de subzistenţă”, adică IMM-uri care, de bine, de rău, reuşesc să asigure locuri de muncă pentru două, trei persoane şi să plătească, desigur, impozitele aferente. În condiţiile în care marja de profit a acestor întreprinderi este mică, un impozit de trei la sută pe venituri ar putea să pună pe chituci în jur de 10 - 20 la sută dintre aceste societăţi. Asta înseamnă creştere a şomajului, cheltuieli suplimentare la bugetul de stat şi un mediu de afaceri slăbit. Prin urmare, cui îi foloseşte o astfel de măsură?”, se întreabă reprezentantul patronatelor gălăţene.

„Gurile rele” spun că impozitul de trei la sută este, în fapt, un fel de test „de piaţă” al Executivului, care încearcă să identifice domeniile cele mai suculente financiar în vederea introducerii impozitului forfetar. Prin urmare, nu atât de etică şi echilibru în mediu de afaceri ar fi vorba, cât mai ales de atragerea unor sume cât mai grase la bugetul de stat. Că toată această morişcă a impozitelor şi experimentelor pe pielea IMM-urilor poate genera haos în economie pare a conta mai puţin, iar principiul „scapă cine poate”, la fel ca pe vremea lui Pogea, este la fel de valabil şi în ziua de azi.


 

La vremuri noi, metehne fiscale vechi

„Taxa lui Pogea”, care stabilea un impozit minim în funcţie de veniturile firmei, indiferent de domeniul de activitate, a dus pe fondul crizei economice la dispariţia a peste 100.000 de firme la nivel naţional. La nivelul Galaţiului, în jur de 4.000 de firme au fost scoase prin această măsură din mediul economic. Până la introducerea impozitului forfetar, în funcţie de domeniu, dimensiune etc. a întreprinderii, întrebarea este câte firme vor dispărea ca efect al impozitului de trei la sută pe venituri, introdus de la 1 februarie pentru microîntreprinderile ce au o cifră de afaceri mai mică de 65.000 euro.


 

 

Citit 2312 ori Ultima modificare Miercuri, 27 Februarie 2013 12:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.