Cu halbele de la turci la kurzi. „Beer Revolution” în Kurdistan, cu marfă de Galaţi

Cu halbele de la turci la kurzi. „Beer Revolution” în Kurdistan, cu marfă de Galaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Reţeta de bere „Ploll”, care a făcut istorie la Galaţi, a devenit simbol naţional pentru… comunitatea kurdă, sub marca „Roj” * Berea readusă la viaţă de berarii de la Martens este acum „1-st kurdish beer” * Conflict diplomatic cu halbele pe masă


Fără îndoială, una dintre cele mai mari reuşite în materie de artă a berii a fost pentru SC Martens SA reconstituirea reţetei berii „Ploll” - „o bere de salon” - una dintre mărcile care, în urmă cu mai bine de un secol, aducea faimă Galaţiului. Se pare însă că istoria îşi are ironiile ei. Chiar dacă berea „Ploll” este şi după criteriile de astăzi o bere formidabilă, ea nu a redevenit un simbol al Galaţiului, ci… „1-st kurdish beer”! Da, aţi înţeles bine, „Ploll”-ul gălăţean a devenit „prima bere kurdă”. În fapt, berea se produce acum sub marca „Roj” şi sub sloganul „a sip of freedom” (o gură de libertate) este considerată de kurzi drept un veritabil simbol al independenţei! Şi chiar dacă Galaţiul este departe de disensiunile dintre turci şi kurzi, berea produsă la noi a ajuns chiar motiv de conflict diplomatic la cel mai înalt nivel!

Berea de altădată

„Pentru noi, a fost o bucurie să readucem la viaţă berea „Ploll”, pentru că nu este un simplu produs, şi numai o bere, fie ea şi specială, ci reprezintă un crâmpei din istoria Galaţiului şi un motiv de mândrie locală. Se pare însă că nimeni nu este profet în ţara lui… Iar dacă kurzii ţin mai mult la simbolurile lor decât gălăţenii, asta e!”, ne-a declarat directorul fabricii de bere SC Martens SA Galaţi, Vasile Joantă.

Puţini mai ştiu astăzi că industria berii are la Galaţi o istorie bogată. Tradiţia este atestată încă din secolul XVIII, în hrisoavele Mănăstirii Mavramol fiind menţionat faptul că lăcaşul avea împuternicire domnească pentru a fierbe bere. Prima fabrică de bere de la Galaţi a fost fondată, se pare, de Marcu Schein, în 1842, iar tradiţia berii a fost dusă, din 1870, de Josef Ploll, venit din Boemia. După modernizările şi reţetele introduse Ploll şi urmaşii acestuia, în privinţa calităţii şi cantităţii de bere produsă, fabrica de la Galaţi nu avea concurenţă decât în fabrica „Oppler”, de la Bucureşti, un alt brand ce a făcut carieră în epocă.

În ziua de astăzi, la Martens, de redescoperirea reţetei faimoasei beri „Ploll” s-a ocupat o echipă condusă de maestrului berar belgian Raymond Maoureau. „Rezultatul chiar a fost unul spectaculos şi am descoperit că foloseau materii prime de calitate care sunt şi astăzi în topul berarilor. De exemplu, hameiul era adus dintr-o anumită zonă din Cehia, iar malţul era şi el unul de o calitate foarte bună. Prin urmare, „Ploll” chiar era/este o bere superioară”, explică directorul Vasile Joantă. „Ştiam că e greu de impus o marcă pe piaţă, dar speram că, măcar în Galaţi, „Ploll”-ul să fie redescoperit, fie şi dintr-un soi de patriotism local. Din păcate, nu ştiu de ce, gălăţenii au tendinţa să se depărteze de tot ce ţine de Galaţi…”, spune cu regret managerul Martens.

Băutură şi conflicte etnice

Cum au ajuns kurzii să bea bere de Galaţi şi să facă din asta un act de patriotism? Ei bine, una dintre nişele de piaţă ale Martens este aceea de a produce bere sub mărcile deţinute de distribuitori de pe piaţa externă. Printre aceştia se număra şi o companie din Austria care avea legături strânse cu comunitatea kurdă din Turcia şi din mai multe ţări europene.

„Am început colaborarea cu ei prin 2007. La vremea respectivă, când auzea lumea că sunt kurzi se cam ferea de ei, din cauza conflictelor cu turcii, cu gherilele PKK-ul lui Ocealan. Eu le-am spus că n-am nicio treabă cu politica, cu cei au de împărţit unii cu alţii, eu fac bere şi acesta este singurul lucru care mă interesează. Am colaborat o perioadă, am produs sortimente de bere pentru ei, sub mărcile lor - „Nos” şi „Roj”, iar ei o distribuiau mai departe, în special în aceste comunităţi kurde. La un moment dat s-au întrerupt comenzile, dar anul acesta ne-au căutat din nou. Au venit, au gustat din berile produse de noi şi le-a plăcut foarte mult berea „Ploll”. Aşa că, sub mărcile lor, avem deja o comandă fermă de patru containere de bere „Nos” pentru a fi vândută direct în Turcia şi urmează şi berea „Roj””, ne-a explicat managerul Martens.

Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple. Cuvintele „Nos” şi „Roj” sunt asociate de kurzi cu ideea de libertate, iar autorităţile de la Ankara sunt mai mult decât rezervate în a permite acestor mărci să circule pe teritoriul Turciei. Asta pentru că „Roj”, de exemplu, înseamnă în limba kurdă „soare”, dar este asociată şi cu simbolurile folosite de PKK şi mişcările etnice kurde. „Aceste mărci sunt încă motiv de confruntări politice în Turcia. S-a ajuns cu această problemă chiar şi la instituţiile europene, kurzii reclamând faptul că nu li se permite să-şi folosească propriile mărci”, a explicat Vasile Joantă.

Obiecţiile UE vizavi de obstacolele ridicate „pe piaţa băuturilor alcoolice” din Turcia au ajuns şi în atenţia presei internaţionale. Iată, de exemplu, ce scria despre acest caz, în 2005, „Washington Post”: „Aducerea berii „Roj” în Turcia are, ca afacere, o bază solidă. Nimeni nu ştie cu exactitate câţi kurzi trăiesc aici (în Turcia - n.r.) - întrebarea este prea sensibilă pentru a fi inclusă într-un recensământ - dar cu estimări ce variază între 10-15 milioane de persoane, oportunitatea apare aici mai mult ca în altă parte (în ţările europene - n.r.)” Articolul sublinia că importurile s-au lovit de neîncrederea acumulată în decenii între turci şi kurzi, dar că, în acelaşi timp, la presiunile UE, Turcia - ţară candidată la aderarea la spaţiul comunitar european - a devenit mai permisivă faţă de afirmarea identităţii etnice a kurzilor. Iar în opinia lor, berea face parte din această identitate. Elementul este cu atât mai important cu cât, din sfera confruntărilor armate, disputele dintre cele două tabere s-au mutat în sfera socială, mai puţin agresivă, dar adesea la fel de pătimaşă. Unii văd în mărcile kurde de bere un fel de fel de „Beer Revolution”, iar faptul că aceasta se alimentează şi cu bere de la Galaţi va rămâne, probabil, una din bizareriile istoriei.

Cât priveşte viitorul berii sub marca „Ploll”, acesta este unul mai degrabă incert. „Pentru noi vom face această bere sub marca „Ploll” doar pentru vreo ocazie specială. Vom mai încerca, poate, s-o promovăm prin supermarketuri, dar nu ştiu ce şase vom avea…”, ne-a spus directorul Martens Galaţi, Vasile Joantă. Sau, mai ştii, poate că, în loc de „Ploll”, vom ajunge să cumpărăm şi din magazinele noastre… „Roj”, berea kurzilor de pretutindeni.

Citit 5247 ori Ultima modificare Marți, 21 Mai 2013 17:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.