* În timp ce în zona Galaţi – Brăila proiectul unui aeroport a fost blocat de orgoliile din administraţia publică, braşovenii şi-au înţeles mai bine interesul * Galaţiul rămâne cu nostalgia primei linii aeriene interne, Braşovul va construi de la zero primul aeroport din ţară de după 1989 * Construcţia pistei Aeroportului Braşov-Ghimbav a demarat în aprilie, iar până în 2016 vor fi finalizate turnul de control, precum şi terminalul de mărfuri şi călători
Una dintre „legendele urbane” ale Galaţiului care au făcut carieră în materie de promisiuni din partea administraţiilor publice de ieri şi de azi este cea privind realizarea unui aeroport. Proiectul a fost privit ca nucleul în jurul căruia să se dezvolte zona metropolitană Galaţi – Brăila. Din păcate, aşa cum colaborarea dintre cele două oraşe „este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire”, tot aşa şi proiectul aeroportului a rămas… în aer. Prin aventuri asemănătoare au trecut şi braşovenii. Şi la ei s-a vorbit ani buni de necesitatea unui aeroport, n-au lipsit nici contrele politice, nici licitaţiile contestate. Numai că, dincolo de toate controversele, Braşovul a reuşit, în luna aprilie a acestui an, să dea drumul la lucrările de construire a aeroportului şi asta fără a mai aştepta să le vină bani de cine ştie de unde, ci din resursele locale. În total este vorba de un proiect de aproximativ 40 milioane de euro - iniţiat de CJ Braşov, căruia i se vor alătura şi primăriile din Braşov şi Ghimbav, o investiţie care va asigura judeţului Braşov, dar şi zonelor limitrofe, o poartă spre lume, cu toate avantajele de rigoare.
Beneficii pe liniile aeriene
Atât argumentele Galaţiului, cât şi ale Braşovului în favoarea construirii unui aeroport au fost şi sunt asemănătoare. Puse în balanţă, ca populaţie, Galaţiul nu este foarte departe de Braşov, ba chiar este puţin deasupra. Judeţul Galaţi are 507.000 locuitori, în timp ce judeţul Braşov are 505.000 locuitori. La nivelul reşedinţelor de judeţ, Galaţiul are 231.000 locuitori, iar Braşovul are 228.000 locuitori. Pentru braşoveni miza este de a face oraşul atractiv pentru cursele cargo, mai ales că poziţia ar fi exact în centrul ţării şi deja sunt o serie de companii care au început să caute în zonă spaţii pentru depozitarea mărfurilor. De asemenea, un aeroport ar însemna pentru Braşov o creştere a numărului de turişti, în prezent oraşul fiind al doilea la nivel naţional ca număr de vizitatori după Bucureşti. Potrivit estimărilor administraţiei judeţene, aeroportul Braşov va genera direct în jur de 4.000 de locuri de muncă, la care se vor adăuga încă vreo 6.000 de locuri de muncă de la companiile care îl vor opera! Nu în ultimul rând, un aeroport ar cântări greu în cursa regionalizării, în condiţiile în care Braşovul este într-o acerbă concurenţă cu Sibiul, care are deja aeroport, pentru adjudecarea statutului de capitală a Regiunii Centru.
Prima cursă aeriană din ţară, între Capitală şi Galaţi!
În ceea ce priveşte Galaţiul, argumentele ar fi, poate, şi mai puternice. Din păcate, puţini mai ştiu astăzi că prima cursă aeriană din România a avut loc între Galaţi şi Bucureşti, în 1926, operată de către Compania Internaţională de Navigaţie Aeriană, companie ce a stat la baza… TAROM-ului de mai târziu! Aeroportul de la Galaţi era un nod aerian important, care facilita accesul oamenilor de afaceri la afacerile pe care le aveau în oraşul-port, dar pe calea aerului se făcea legătura şi cu nordul ţării. Din păcate, tradiţia aviatică – atât civilă, cât şi militară - de la Galaţi, la un moment dat aproape la fel de puternică precum cea marinărească, a fost întreruptă brutal, în 1958, în urma ordinelor venite de la Moscova sovietică.
Dincolo de nostalgiile de ordin istoric, necesitatea unui aeroport la Galaţi este la fel de actuală ca acum aproape un secol. Şi astăzi este nevoie de un acces rapid al oamenilor de afaceri în zonă, şi astăzi este nevoie de facilităţi de curse cargo şi nu puţine sunt investiţiile pe care oraşul le-a pierdut pentru că nu avea o legătură pe calea aerului cu restul lumii. Dar un aeroport ar putea fi nucleul în jurul căruia să se coaguleze zona metropolitană Galaţi – Brăila. De altfel, după cum se ştie, împreună, cele două oraşe ar avea în jur de 450.000 locuitori şi ar fi a doua aglomerare urbană după Bucureşti, ceea ce ar da, şi economic, şi administrativ, o forţă care ar fi greu de neglijat.
Cu forţe proprii
Unul dintre secretele reuşitei Braşovului în privinţa demarării proiectului aeroportului a fost acela că a renunţat la a mai aştepta sprijin financiar de la Guvern. La fel ca la Galaţi, în campania electorală toţi candidaţii braşoveni la parlamentare s-au întrecut în promisiuni de susţinere a aeroportului. Dar, după ce s-au văzut cu sacii în car, proaspeţii aleşi au cam uitat de proiect. „Marea mea dezamăgire a fost să văd că în bugetul pe 2013 nu a fost cuprins nici un leu pentru aeroportul de la Braşov. Norocul nostru a fost că am ştiut, alături de preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, să ne gestionăm sărăcia şi să păstrăm în conturi şase milioane de euro pentru construcţia pistei, astfel încât proiectul să nu fie blocat”, mărturisea viceprşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu, managerul de proiect al Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav. Trebuie spus că autorităţile judeţene braşovene au ţinut să nu repete experienţa din 2007 – 2008, când proiectul, deşi era foarte aproape de a obţine finanţare, s-a blocat în cele din urmă din cauza crizei financiare.
Planuri ambiţioase, dar rezultate zero
De remarcat că, până la un punct, odiseea proiectului aeroportului din Braşov aduce foarte mult cu cea a proiectului aeroportului din Galaţi. În 2003, autorităţile din Galaţi şi Brăila anunţau cu destul tam-tam încheierea unui acord de parteneriat cu firma italiană Fin.Co.Ge.Ro pentru construirea unui aeroport internaţional, investiţie pentru care era necesară o sumă de aproximativ 50 milioane de euro. Potrivit informaţiilor care le furniza la acea vreme Prefectura Galaţi, se spera să se ajungă la înfiinţarea unei societăţi mixte între consiliile locale şi judeţene din Galaţi şi Brăila şi compania italiană. Din păcate, pe fondul eternelor orgolii ce domină relaţiile dintre autorităţile dintre Galaţi şi Brăila, acordul cu compania italiană s-a soldat cu un eşec, iar aeroportul dintre cele două oraşe a rămas doar pe hârtie. Ulterior, prin 2007, CJ Brăila anunţa cu pompă că are ambiţia de a construi „cel mai mare aeroport din Europa de Est”, proiect estimat la aproximativ 300 milioane de euro. Se miza atunci pe un parteneriat cu investitor strategic, dar criza economică şi năbădăile din administraţia publică au tăiat din faşă „aripile” proiectului. CJ Brăila nu a renunţat însă de tot la idee. În prezent, mizează măcar pe un aeroport regional, o investiţie de 20 milioane de euro, proiect care, pentru a primi şi sprijin guvernamental, depinde însă de o mai largă înţelegere cu Galaţiul şi Tulcea.
La început, pista
În timp ce în zona Galaţi – Brăila proiectul aeroportului pluteşte în aerul încă rarefiat al negocierilor, braşovenii au făcut un pas decisiv: lucrările la pista Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav au demarat pe 24 aprilie. Pista va avea o lungime de 2.830 de metri, o lăţime de 45 de metri şi acostamente de 7,5 metri pe fiecare parte. În total, această investiţie se va ridica la aproximativ 12 milioane de euro, bani din bugetul CJ Braşov, o parte din fonduri fiind obţinute dintr-un credit bancar. Practic, în acest moment se poate vorbi de primul aeroport construit de la zero după anul 1989! De remarcat că, odată demarate lucrările, şi factorii politici au devenit mai receptivi, pe lângă consilierii locali şi judeţeni, la inaugurarea lucrărilor fiind prezenţi toţi parlamentarii de Braşov, plus ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, care este şi el din Braşov. Unde mai pui că şi ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a devenit ceva mai receptiv şi nu mai exclude un eventual sprijin financiar şi din partea Guvernului.
Una peste alta, din aprilie şi până în prezent lucrările la pista de aeroport au înaintat într-un ritm susţinut şi, deşi executantul construcţiei – firma SC Vectra Service SRL – are termen 12 luni pentru finalizarea contractului, lucrările ar putea fi executate până la sfârşitul lunii noiembrie.
Variante de investiţii
Desigur, construirea pistei este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru a avea un aeroport în adevăratul sens al cuvântului. Următorii paşi vor fi cei ai construirii turnului de control şi a terminalului de mărfuri şi călători. Pentru turnul de control fondurile vor fi asigurate tot din fondurile CJ Braşov de anul viitor. De asemenea, vor veni contribuţii financiare consistente şi din partea Primăriilor din Braşov şi Ghimbav. Aceasta din urmă a anunţat deja că, într-o primă fază, va pune la bătaie patru milioane de euro. Cât priveşte contribuţia Braşovului, aceasta este încă în discuţie, dar primarul George Scripcaru a precizat că municipalitatea va face publice aranjamentele financiare „la momentul oportun”.
În ceea ce priveşte realizarea terminalului, CJ Braşov nu exclude colaborarea cu un investitor strategic. „Ne gândim foarte serios şi la varianta cu un investitor privat pentru construcţia terminalului care ar însemna cam 10 milioane de euro, dacă nu vom găsi şi aceşti bani până la urmă. Până la sfârşitul acestui mandat de aici vor zbura avioane. Inaugurarea aeroportului şi primele zboruri vor fi până la sfârşitul anului 2016”, susţine preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu.
Iniţial, pentru întregul proiect se luase în calcul o sumă de 60 milioane de euro, dar în final construcţia aeroportului de la Braşov va ajunge, potrivit administraţiei judeţene, la aproximativ 40 milioane de euro. Conform datelor tehnice ale proiectului, la Braşov vor putea ateriza aeronave de tip Boieng 767, 757 sau Airbus 310, 300.
Prin urmare, chiar dacă derularea proiectului unui aeroport nu este uşoară, se demonstrează că, acolo unde autorităţile publice sunt destul de „încăpăţânate”, se poate realiza „imposibilul”. Poate că, fie şi împreună, Galaţiul şi Brăila şi - de ce nu? – Tulcea, vor reuşi până la urmă să facă măcar cât a făcut Braşovul de unul singur.
