Conducerea Arcelor Mittal, dispusă să negocieze chiar şi un parteneriat public-privat
În cazul modului în care s-a extins Parcul Industrial de la Ploieşti, inclusiv în locaţiile din Urlaţi, Mizil şi Ciorani, de remarcat este şi ideea că, pe lângă investiţiile „de la zero” (greenfield), nu au fost neglijate nici investiţiile care au avut drept scop valorificarea unor hale sau facilităţi industriale deja existente, dar rămase nefolosite (brownfield). În acest fel, nu numai că acestea au fost reintroduse în circuitul economic, dar a putut fi folosită deopotrivă şi mâna de lucru dintr-o serie de activităţi care aveau deja o tradiţie în Ploieşti şi localităţile învecinate, precum industria de armament şi mecanică, industria textilă sau industria mobilei.
Cam în aceeaşi categorie ar putea intra, de exemplu, halele industriale care au rămas neutilizate în urma restrângerii activităţii pe platforma Combinatului siderurgic ArcelorMittal. De altfel, prin luna octombrie anul trecut, consilierul local Săvel Rotaru le atrăgea atenţia aleşilor asupra potenţialului pe care fosta Uzină de Piese de Schimb şi Reparaţii Siderurgice (UPSRS) îl are în eventuala derulare a unor investiţii. „Sunt acolo hale foarte bune, cu utilităţi, cu poduri rulante, ieşire la drumuri, cale ferată, tot ce doreşte un investitor care-şi propune să investească în utilaje, nu şi în utilităţi şi construcţii, care înseamnă foarte mulţi bani”, explica consilierul Săvel Rotaru, evocând eventualitatea unor discuţii între municipalitate şi conducerea Combinatului.
Se pare că municipalitatea dorea să preia, eventual, o serie de active în contul unor sume de achitat la bugetul de stat. Conducerea Combinatului se pare însă că preferă să nu înstrăineze activele, dacă nu este neapărat nevoie. Dar asta nu înseamnă că, la o adică, conducerea ArcelorMittal nu este dispusă la o formă de colaborare, acest lucru fiind confirmat, la solicitarea ziarului „Viaţa liberă” şi de purtătorul de cuvânt al companiei, Dorian Dumitrescu: „ArcelorMittal Galaţi îşi exprimă disponibilitatea de a dialoga cu autorităţile şi companiile interesate în vederea reintroducerii în utilizare a unor echipamente şi clădiri care nu sunt folosite în acest moment. Activele, care pot fi utilizate de alte companii, se află în stare bună, beneficiind de utilităţi moderne şi funcţionale.” Una dintre variantele vehiculate pe la începutul anului la nivelul administraţiei publice a fost aceea privind deschiderea unor capacităţi de producere au unor echipamente pentru centralele eoliene, dar până în prezent cel puţin, aceasta nu s-a concretizat şi nici nu a fost confirmată de conducerea ArcelorMittal.
„O reutilizare a acestor hale ar fi un lucru foarte bun pentru Galaţi, dar aici e o problemă de natură juridică, dat fiind faptul că vorbim de o proprietate privată. Dacă s-ar merge pe o „improvizaţie” între administraţie şi conducerea Combinatului, probabil că nu se vor găsi prea mulţi investitori dornici să vină aici”, ne-a declarat la rândul său preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Prin urmare, dacă se ia în serios această variantă, indiferent cine face primul pas ar trebui mai întâi lămurită, clar şi fără echivoc, natura colaborării dintre Combinat şi potenţialii parteneri, fie ei din sfera administraţiei publice sau a mediului privat.
