EXCLUSIVITATE VL: Cărămizi de bani la Galaţi/ „Regii construcţiilor” au scos profituri de 14 milioane de euro

EXCLUSIVITATE VL: Cărămizi de bani la Galaţi/ „Regii construcţiilor” au scos profituri de 14 milioane de euro
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque şi-a adjudecat partea leului, cu un profit de peste 42 milioane de lei în 2012 * Lucrările publice la infrastructura rutieră au propulsat Tancrad spre un profit de 11 milioane de lei * „Glasul roţilor de tren” a adus un profit de 7,2 milioane de lei pentru Arcada Company * Vega’93 are profitul în picaj, dar se relansează cu lucrările de pe aeroportul din Iaşi


Pentru marile firme gălăţene din domeniul construcţiilor, anul 2012 a fost unul mai mult decât profitabil, chiar dacă efectele crizei nu s-au disipat. În timp ce distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque a depăşit dificultăţile prin eficientizarea reţelei de distribuţie, firme precum Tancrad, Vega’93 şi Arcada Company au atacat în forţă segmentul lucrărilor publice. Aşa se face că, în 2012, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, cei patru „regi ai construcţiilor” nu numai că nu au dus lipsă de comenzi, dar au şi obţinut, cumulat, un profit net de peste 61,1 milioane de lei, adică aproape 14 milioane de euro!

Multinaţională de Galaţi

Pe primul loc ca profitabilitate în domeniul construcţiilor s-a situat compania Arabesque, deţinută de omul de afaceri Cezar Rapotan. Specializată în distribuţia de materiale de construcţii, firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,56 miliarde de lei. Comparativ cu anul precedent, cifra de afaceri a scăzut cu aproximativ 180 milioane de lei, dar pe de altă parte profitul net al companiei a crescut de la 34,6 milioane de lei la 42,6 milioane de lei. Dar cel mai important pentru compania gălăţeană este că a reuşit să depăşească şocul prăbuşirii comenzilor din perioada 2008-2009 când firma a înregistrat pierderi de 6,2 milioane de lei, respectiv, 8,7 milioane de lei.

Ca parte a planului de adaptare la noile condiţii de piaţă, compania şi-a multiplicat punctele de desfacere, pe lângă cele 18 centre din ţară, fiind realizate şi 20 de centre de desfacere în Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ucraina. Compania mizează mai mult pe lucrările de renovări şi mai puţin pe proiectele noi. În acest context, una dintre strategiile de dezvoltare ale companiei este lărgirea segmentului de adresabilitate către persoanele fizice, inclusiv prin realizarea unui magazin on line - www.arabesqueonline.ro - prin care se simplifică achiziţia şi transportul materialelor de construcţii. În ultimii ani, Arabesque a fost în mod constant cea mai profitabilă firmă nu numai din domeniul construcţiilor, ci din întreaga economie gălăţeană, iar povestea se va repeta, cel mai probabil, şi anul acesta.

Contracte la drumul mare

Pe locul următor ca nivel al profitabilităţii în 2012 se află, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, compania Tancrad, deţinută de familia Stăncic. Compania a avut în ultimul an o cifră de afaceri de 194 de milioane de lei şi un profit de 11 milioane de lei. Cifra de afaceri a firmei a crescut în mod constant în ultimii ani. Chiar dacă nu a mai atins un nivel al profitului net de 20,8 milioane de lei, ca în 2008, iar în 2009 şi 2010 profitul firmei a fost de „doar” 8,7 milioane de lei, în 2011 s-a atins un nou maxim, cu un profit net de 13,1 milioane de lei. Gurile rele pun bunăstarea Tancrad şi pe seama relaţiilor cordiale pe care familia Stâncic le-ar fi avut cu factorii de conducere de la vârful CJ Galaţi şi Primăriei Galaţi, dar şi la nivelul CJ Brăila. Cert este că, de-a lungul timpului, Tancrad a prins atât acasă, cât şi în judeţul vecin contracte importante. Printre acestea se numără cele la Drumul Mării, din judeţul Brăila, construcţia sediului CJ Galaţi şi a lucrărilor de reabilitare a unor artere importante ale oraşului, precum străzile Oţelarilor şi Stadionului. Tancrad este, se pare, şi în graţiile noii administraţii a municipalităţii, o dovadă în acest sens fiind atribuirea lucrărilor de modernizare pe strada Brăilei.

Profit din staţia de tren

Chiar dacă majoritatea afacerilor din domeniul căilor ferate au cam fost „cu suspine”, mai ales pentru companiile de stat, lucrările în acest domeniu se pot dovedi foarte profitabile pentru cele din mediul privat. O dovadă în acest sens sunt afacerile derulate de Arcada Company, deţinută de Mihai Humă şi Spiru Mantu. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în 2012 principalul obiect de activitate al companiei au fost lucrările de construcţie a căilor ferate. La o cifră de afaceri de 46,4 milioane de lei, compania a obţinut anul trecut un profit net de 7,18 milioane de lei. Ce-i drept, faţă de 2011, nivelul cifrei de afaceri aproape că s-a înjumătăţit, iar profitul este doar la o treime faţă de 2011, dar firma are încă un cuvânt de spus în domeniul construcţiilor. O dovadă în acest sens este participarea Arcada Company la un vast proiect de modernizare a infrastructurii feroviare derulat de Ministerul Transporturilor. Compania gălăţeană, alături de alte două firme, şi-a adjudecat executarea lucrărilor de reabilitare a staţiilor CFR din Brăila şi Vaslui, proiecte în valoare de 7,5 milioane de euro, respectiv, 5,05 milioane de euro. De remarcat este faptul că Arcada Company a tot încercat în ultimii ani să îşi caute noi direcţii de dezvoltare. În 2009, avea ca domeniu principal de activitate lucrările de construcţie a drumurilor şi autostrăzilor, şi la o cifră de afaceri de 151 milioane de lei s-a obţinut un profit de 55,4 milioane de lei. Ulterior, în 2010 s-a trecut pe construcţia de poduri şi tuneluri, dar la o cifră de afaceri apropiată - 155 milioane de lei - profitul a scăzut la 40 milioane de lei. Pe acelaşi domeniu, în 2011, firma a avut o cifră de afaceri de doar 89,53 milioane de lei, iar profitul s-a redus la 23,2 milioane de lei. Rămâne de văzut cum vor merge în viitor lucrările din zona infrastructurii CFR.

Unde e profitul de altădată?

Una dintre firmele care în anii trecuţi era în topul celor mai profitabile companii din domeniul construcţiilor era Vega’93, controlată de Corneliu Istrate. Anul 2012 a fost însă, în mod evident, mult mai puţin profitabil. Cifra de afaceri rămâne una impresionantă, de peste 352 milioane de lei, dar profitul net a fost de doar 328.261 lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor. Spre comparaţie, în 2011, la o cifră de afaceri de 361 milioane de lei, profitul a fost de 28,3 milioane de lei. De asemenea, cam la acelaşi nivel al afacerilor, în 2010 compania avea un profit net de aproape 33 milioane de lei, în 2009 de 28,8 milioane de lei. Prin urmare, din anul 2008, când Vega’93 atingea un profit record de 36 milioane de lei şi până în prezent, profiturile firmei au scăzut de 100 de ori! Această situaţie s-ar părea că este una trecătoare, dat fiind faptul că, deşi Vega’93 nu mai este prezentă cu un portofoliu de lucrări foarte bogat în judeţul Galaţi, firma nu duce lipsă de contracte în alte judeţe - drumuri, staţii de epurare etc. De exemplu, ultima lovitură dată de Vega’93 a fost câştigarea, în cadrul unui consorţiu format dintre firme, a contractului în valoare de 139 milioane de lei pentru lucrările de modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi, în care punctul central va fi noua pistă, cu o lungime de 2.400 de metri. Prin urmare, şi profitul companiei gălăţene va avea ocazia să se relanseze.

În construcţii lucrează aproape 5.000 de gălăţeni

Cumulat, cele patru mari firme gălăţene din domeniul construcţiilor - Arabesque, Tancrad, Vega’93 şi Arcada Company - au avut anul trecut un număr mediu de salariaţi de aproape 4.800, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Cei mai mulţi angajaţi au avut Arabesque şi Vega’93, cu aproape 2.500 de salariaţi, respectiv, 1.800 de salariaţi. La Arcada Company au fost înregistraţi în jur de 240 de angajaţi, iar la Tancrad 210 salariaţi. În perioadele de vârf, numărul angajaţilor la cele patru companii sare de 5.000.

Citit 5605 ori Ultima modificare Marți, 16 Iulie 2013 17:51

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.