* Colosul gălăţean a învins criza şi, de trei ani, este lider incontestabil al economiei locale * Profit de 43 de milioane de lei, dar şi impozite de 143 milioane de lei plătite statului * Arabesque a investit la Galaţi 15 milioane de euro într-o unitate modernă de producţie a materialelor de construcţii
- Aproape că nu există vreun mare proiect de construcţii din ţară care, sub o formă sau alta, să nu fie legat de compania Arabesque. Multinaţionala cu rădăcini la Galaţi a devenit în cei aproape 20 de ani de activitate în domeniul comerţului şi distribuţiei de materiale de construcţii un veritabil colos antreprenorial cu 38 de filiale în ţară şi străinătate, o cifră de afaceri de 430 de milioane de euro şi peste 3.000 de angajaţi.
Afaceri fără frontiere
- Secretul succesului multinaţionalei „cu buletin de Galaţi” este acela că a evitat plafonarea la „confortul” unei mici afaceri, limitată la un anumit areal geografic sau economic şi a căutat mereu să-şi depăşească limitele prin reinvestirea profitului în noi direcţii de dezvoltare. Aşa se face că, în prezent, în portofoliul companiei se regăsesc nu mai puţin de 38.000 de produse şi peste 15.000 de parteneri de afaceri în domeniul construcţiilor!
- Una dintre cele mai interesante etape din dezvoltarea Arabesque a fost cea a extinderii în afara ţării. În 2005, primul centru al companiei gălăţene a fost deschis în R. Moldova, iar la scurt timp în Ucraina. Au urmat, în 2007, centrele din Bulgaria şi Serbia. Pe de altă parte, extinderea unei firme româneşti pe piaţa externă nu este una uşoară, ne-a explicat patronul Arabesque, Cezar Rapotan: „Există mentalităţi diferite, comportamente de business ale clienţilor/furnizorilor total diferite, piaţă şi tipuri de produse diferite. În acelaşi timp nici nu provenim din ţări ca Germania sau Franţa, care dezvoltă un lobby puternic local de susţinere a firmelor proprii în momentul în care acestea decid să se dezvolte pe plan extern, să intre pe piaţa respectivă. Pe scurt, este nevoie de un volum uriaş de muncă, adaptabilitate şi înţelegerea deplină a condiţiilor de piaţă din zona respectivă”. În prezent, din cele 38 de filiale pe care le are Arabesque, 20 sunt în străinătate, iar Cezar Rapotan se declară mulţumit de ritmul de dezvoltare al acestora, ele contribuind anual cu 15-20 la sută din cifra de afaceri.
Cum se învinge criza
- Drumul Arabesque în economia de piaţă nu a fost însă tot timpul presărat cu roze. Criza economică a avut efecte devastatoare pentru piaţa imobiliară şi, implicit, pentru piaţa construcţiilor. Arabesque era în plină expansiune, dar, pe fondul prăbuşirii pieţelor, în 2008 şi 2009 a înregistrat pierderi de 6,2 milioane de lei, respectiv 8,7 milioane de lei. Din fericire, măsurile de stabilizare luate în perioada ce a urmat au dat roade. „Ne-am adaptat la noile condiţii economice şi în paralel am investit continuu în eficientizarea tuturor proceselor operaţionale, logistice şi de resurse umane. Am implementat cu succes unul dintre ERP-urile de top, SAP (Sistem pentru planificarea resurselor întreprinderii – n.r.), ceea ce ne-a permis un control strict al costurilor şi o dinamică sporită a fluxurilor operaţionale. De asemenea, urmărim şi dezvoltăm prin departamentul IT logistica şi investim permanent în cursuri tehnice specializate pentru oamenii noştri”, ne-a declarat patronul Arabesque, Cezar Rapotan.
- În prezent, Arabesque are o „armadă” formată din nu mai puţin de 700 autoturisme şi peste 650 de camioane capabile să onoreze rapid comenzile. Desigur, un rol de bază îl are şi strategia de vânzări. „Forţa noastră de vânzări numără peste 700 de agenţi specializaţi pe anumite domenii, dotaţi cu autoturisme şi terminale PC cu care comunică în timp real cu serverele şi bazele noastre de date. În acest fel, oamenii noştri sunt pregătiţi să prezinte clienţilor, la sediile acestora sau pe şantier, proiecte, calcule şi fişe tehnice, gama de produse, stocuri, culori, decoruri şi să încheie tranzacţiile imediat, dând liber în acest fel logisticii din filiale să încarce şi să expedieze urgent produsele solicitate”, ne-a explicat Cezar Rapotan care este mecanismul care pune Arabesque în mişcare. Un mecanism care, în ultimii trei ani, s-a dovedit tot mai performant. Aşa se face că, în 2012, la o cifră de afaceri din 1,56 miliarde de lei, Arabesque a reuşit să o obţină un profit net de 42,5 milioane de lei.
Centru de producţie în oraşul de baştină
- Chiar dacă Arabesque a căpătat o dimensiune multinaţională, Galaţiul deţine în continuare un rol important, aici având locul de muncă 400 dintre angajaţii companiei. Mai mult, în perioada 2007 – 2010, Arabesque a investit la Galaţi aproximativ 15 milioane de euro în deschiderea unui modern centru de producţie. „În această unitate lucrează 130 de persoane, iar capacitatea de producţie este peste 60.000 de tone pe an, ceea ce plasează unitatea de la Galaţi între primii doi, trei producători din România în ceea ce priveşte plasele sudate, profilele sau acoperişurile din ţiglă metalică”, a arătat Cezar Rapotan, patronul Arabesque. Acesta a precizat că, unii dintre partenerii de afaceri cei mai importanţi ai Arabesque se află tot la Galaţi. De exemplu, pentru centrul de producţie, unul dintre principalii furnizori de materie primă este combinatul siderurgic ArcelorMittal. De asemenea, mentenanţa vastei flotile auto este încredinţată unor firme specializate din Galaţi, la fel ca şi întreţinerea şi reparaţia tuturor clădirilor pe care Arabesque le are în proprietate.
Parteneriat public-privat
În afară de partenerii de afaceri, de pe urma Arabesque, ca mare contribuabil, are foarte mult de câştigat şi statul. De exemplu, numai în 2012, taxele şi impozitele plătite de companie au fost în total de aproximativ 143 milioane de lei, din care în jur de 10 milioane de lei au fost impozitele pe profit. Ce ar putea aştepta, în schimb, Arabesque de la stat? „Ne dorim ca autorităţile publice să faciliteze alocarea mai multor fonduri îmbunătăţirii infrastructurii, care are restanţe mari în dezvoltare. De asemenea, regimul fiscal ar trebui să stimuleze investiţiile majore. Cum anume? Prin stabilirea unor direcţii şi strategii economice locale, bineînţeles armonizate cu cele naţionale, prin negocieri de taxe astfel încât să atragem investiţii majore în domeniile de interes local. Important este să se coaguleze poli economici care să asigure în perspectivă dezvoltarea unor zone”, ne-a răspuns patronul Arabesque. Programele de anvelopare a blocurilor, de renovare sau refacere a faţadelor sunt doar câteva exemple de programe în care parteneriatul dintre autorităţile publice şi mediul privat ar avea un impact pozitiv în economia locală. Dar, desigur, stabilitatea politică şi economică sunt de bază pentru stimularea dorinţei investitorilor de a demara proiecte noi.
Cezar Rapotan - un patron fără "repartiţie"
Debutul Arabesque a fost, în 1994, la Galaţi, cu un depozit de materiale cu o suprafaţă de doar 200 metri pătraţi. Inginer mecanic de meserie, Cezar Rapotan „a avut norocul” să fie din prima generaţie de absolvenţi fără repartiţie. A trebuit să se descurce singur şi, după cum se vede, a făcut-o destul de bine. Ce urmează? „În ciuda unui an 2013 în care piaţa construcţiilor va scădea conform previziunilor cu aproximativ 9 – 10 la sută, sperăm să încheiem la nivelul anului trecut. Vom investi vizând în continuare creşterea eficienţei operaţionale şi logistice, iar în ceea ce priveşte filialele externe ne propunem creşterea ponderii acestora în totalul cifrei de afaceri a grupului”, ne-a declarat Cezar Rapotan.
