Din ce în ce mai greu cu ratele la bănci / Restanţele gălăţenilor la plata creditelor au atins un nou maxim istoric

Scris de Ovidiu Amălinei

Sâmbătă, 16 Noiembrie 2013 00:00

Gălăţenii aveau, la sfârşitul trimestrului al III-lea, credite restante în valoare de 830 milioane de lei, adică o cincime din valoare totală a împrumuturilor * Reeşalonarea şi restructurarea nu au scăpat băncile de creditele neperformante

Ratele la bănci devin o povară tot mai greu de dus de către gălăţeni, iar acest lucru se vede şi din creşterea tot mai accentuată a restanţelor la achitarea creditelor contractate. Numai pe parcursul trimestrului al III-lea din acest an, valoarea creditelor neachitate de gălăţeni a crescut cu 34 milioane de lei, de la 796 milioane de lei la un nou maxim istoric de 830 de milioane de lei, potrivit datelor centralizate de BNR.

Deprecierea monedei naţionale în raport cu principalele valute a fost un factor agravant pentru persoanele care, deşi obţineau venituri în lei, aveau contractate credite în valută. La această categorie de credite se înregistrează, de altfel, cele mai accentuate creşteri ale restanţelor. Astfel, la sfârşitul trimestrului al III-lea, la un total al împrumuturilor în valută în echivalentul a 2,4 miliarde de lei, creditele restante aveau o valoare de aproape 500 milioane de lei, cu 36 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Lucrurile nu stau, totuşi, cu mult mai bine nici în cazul creditelor în moneda naţională, unde, la un total al împrumuturilor de 1,7 miliarde de lei, se înregistrau restanţe la credite în valoare de peste 330 milioane de lei, cu aproape 20 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Mai mult, sunt frecvente cazurile în care o singură persoană are întârzieri mari la plata nu a unui credit, ci a mai multora. De altfel, acest fenomen are o dimensiune naţională, acest lucru fiind semnalat inclusiv în raportul privind stabilitatea pieţei financiare, realizat în octombrie de banca centrală, în care se arată că, „în cazul portofoliului populaţiei, circa 70 la sută dintre debitorii neperformanţi (care deţin fie credite imobiliare, fie credite de consum garantate cu ipoteci) se aflau în stare de nerambursare de mai mult de un an sau înregistraseră stări de nerambursare multiple”.

Credite prea mari la venituri mici

Potrivit băncii centrale, în urma analizei în structură a creditelor neperformante, se pot identifica trei vulnerabilităţi, acestea fiind într-o strânsă legătură cu provocările privind structura gradului de îndatorare a populaţiei.

În primul rând, după cum am arătat deja, riscul de credit al portofoliului în valută continuă să crească şi are chiar o viteză mai mare comparativ cu riscul aferent portofoliului în moneda naţională.

În al doilea rând, debitorii cu venituri nete sub media pe economie continuă să reprezinte cea mai riscantă categorie pentru sectorul bancar, cumulând circa 70 la sută din volumul creditelor neperformante, atât în cazul creditelor imobiliare, cât şi la creditele de consum. De altfel, creşterea restanţelor la credite este strâns corelată cu deteriorarea veniturilor, proces care s-a accentuat după declanşarea crizei financiare în 2008.

În al treilea rând, potrivit BNR, creditele acordate în condiţii mai relaxate în anii dinaintea crizei continuă să afecteze calitatea activelor bancare. Cele mai riscante portofolii de credite sunt cele acordate în perioada 2007-2008. Volumul de neperformanţă generat de aceste expuneri reprezintă circa 70 la sută din volumul total al creditelor neperformante. Iar aşteptările la aceste portofolii nu sunt foarte optimiste, situaţia având şanse să se deterioreze în continuare, dat fiind faptul că au fost acordate preponderent în valută - circa 80 la sută - pe termene îndelungate şi prezintă unul dintre cele mai reduse grade de acoperire cu garanţii.

Cardul, „portiţa” spre consum

În actualele condiţii de pe piaţa bancară, nu este de mirare că, pe de o parte, standardele de creditare au cunoscut o înăsprire, iar pe de altă parte s-a înregistrat o scădere a cererii la numite categorii de credite, precum cele imobiliare - pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri, precum şi la creditele pentru agenţii economice.

De exemplu, pe piaţa bancară gălăţeană, valoarea creditelor la sfârşitul trimestrului al III-lea era de 4.151 milioane de lei, cu 33 milioane de lei mai puţin faţă de începutul anului şi cu 146 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea cea mai accentuată a fost la creditele în valută. Acestea erau, la sfârşitul trimestrului al III-lea, în valoare de aproape 2.400 milioane de lei, cu 10 milioane de lei mai puţin faţă de începutul anului şi cu 116 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În ceea ce priveşte creditele în moneda naţională, acestea erau de 1.751 milioane de lei, cu 23 milioane de lei mai puţin ca la începutul acestui an şi cu 31 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Creditele au devenit mai greu accesibile atât la nivelul agenţilor economici, cât şi la cel al populaţiei. În cazul agenţilor economici, sectorul imobiliar şi cel al construcţiilor sunt cele care pun cea mai mare presiune asupra calităţii portofoliilor de credite deţinute de bănci, în timp ce afacerile din domeniul energiei, agriculturii şi a unor categorii de servicii au fost preferate de bănci. Ca dimensiune, microîntreprinderile sunt cele mai riscante în acordarea împrumuturilor. În ceea ce priveşte populaţia, condiţiile de acordare a creditelor imobiliare au devenit mai aspre, cu accent pe natura veniturilor şi garanţiile ce sunt luate în calcul. Şi creditele de consum au devenit mai greu accesibile, în special ca nivel până la care pot fi acordate. Pe de altă parte, sistemul cardurilor de credit se extinde şi alimentează, implicit, şi segmentul creditelor de consum. Prin urmare, nu este exclus ca unii să fie tentaţi să se întindă mai mult decât îi ţine buzunarul, cu toate riscurile care apar de aici.