* La începutul lui 2014, la Galaţi erau înregistrate aproape 1.500 de firme cu participare străină * Ca valoare a capitalului social subscris, olandezii, austriecii şi nemţii sunt pe primele locuri la nivel naţional * Cele mai numeroase firme sunt însă companiile cu participare italiană, germană şi turcă * La nivel de regiune, Galaţiul este devansat net de Constanţa, însă întrece Brăila, Vrancea, Tulcea şi Buzăul
Investiţiile străine au fost privite adesea drept „colacul de salvare” al economiei româneşti în general, al celei gălăţene în particular. Într-o mare măsură, opinia este îndreptăţită. În ultimele două decenii, firmele cu capital străin au fost un stimulent pentru spiritul antreprenorial, au adus noi tehnologii şi, nu în ultimul rând, au repus ideea de productivitate pe o poziţie care, într-o bună măsură, a fost neglijată în perioada economiei centralizate. În ceea ce priveşte Galaţiul, e suficient să amintim aici că principalii poli industriali în jurul cărora gravitează economia locală sunt combinatul siderurgic ArcelorMittal şi Şantierul Naval Damen, ambele dezvoltate acum cu investiţii străine. Există însă şi un număr destul de mare de companii cu capital străin în zona IMM-urilor. Iar numărul acestora nu este deloc mic.
La nivel naţional, am intrat în 2014 cu un număr de 192.416 de companii străine, cu 6.624 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Valoarea capitalului social subscris la aceste firme a atins, în timp, aproape 38 miliarde de euro. Trebuie însă spus că valoarea capitalului social subscris reprezintă doar vârful icebergului, patrimoniul efectiv al companiilor fiind considerabil mai mare.
În acest peisaj investiţional, Galaţiul se poate lăuda cu o zestre de 1.493 de firme cu participare străină, la care valoarea capitalului social subscris se cifrează la aproape 600 milioane de euro! În competiţia cu celelalte judeţe în atragerea investitorilor, Galaţiul se află pe locul 23 ca număr de societăţi şi pe locul 12 ca valoare a capitalului subscris. Spre comparaţie, lăsând la o parte Bucureştiul, care şi-a tras partea leului (peste 83.000 de firme, 17,3 miliarde euro capital subscris), Galaţiul este departe ca număr de firme de judeţe precum Timiş (12.530), Cluj (7.521) sau Bihor (6.911), iar la valoarea capitalului social subscris este o diferenţă mare faţă de Ilfov (2,2 miliarde de euro), Timiş (1,2 miliarde de euro), Bihor (1 miliarde euro) sau Mureş (886 milioane de euro).
Din ce ţări sunt investitorii
Dacă ar fi să facem un top ca valoare a capitalului social subscris, atunci, pe primul loc la nivel naţional s-ar afla Olanda, cu o valoare de 7,3 miliarde de euro, urmată de Austria (4,9 miliarde euro), Germania (4,3 miliarde de euro), Cipru (2,4 miliarde euro) şi Franţa (2,1 miliarde de euro). Peste un miliar de euro capital social subscris mai au firmele din Grecia (1,68 miliarde de euro), Italia (1,61 miliarde euro), Spania (1,12 miliarde de euro) şi Luxemburg (1,04 miliarde de euro). În ceea ce priveşte numărul de firme, pe primul loc se află Italia, cu nu mai puţin de 37.029 de firme, Germania (20.146 de firme), Turcia (13.461 de firme), Ungaria (12.266) de firme şi China (10.956 firme).
Şi la nivelul Galaţiului se regăsesc ecourile acestei dinamici investiţionale. Olandezii, de exemplu, au fost foarte activi nu numai prin relansarea activităţii la Santierul Naval Damen, dar şi printr-un veritabil cluster de firme axat pe industria navală şi nu numai, precum Den Breejen, Dutch Marine Trading Design, Aleweinje Marine, Eekels sau Helmers. Nu trebuie neglijate nici participarea italienilor de la Selir, companie pe profil informatic, cea germană de la Lacon Electronic, din domeniul componentelor pentru automatizări sau cea turcă de la Asil Group, din domeniul cosmeticelor şi detergenţilor.
În ceea ce priveşte viitorul, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi, Ion Mocanu, este de părere că trebuie să ne gândim mai mult la IMM-uri şi mai puţin la coloşi industriali: „Când ne gândim la investiţii străine, avem reflexul de a ne gândi la întreprinderi mari, gen ArcelorMittal. Realitatea este însă că investiţiile străine pornesc în general ca unităţi mai mici sau medii. Şi cred că şi viitorul este al acestor unităţi de producţie, care au desfacerea asigurată. În prezent, nimeni nu-şi permite să investească, să stea cu marfa în stoc până o va livra peste trei luni, un an de zile. Cam asta este optica: cumpărat (materie primă), produs, vândut (marfa)”.
Domeniile de interes pentru străini
În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru investiţiile străine, paleta este una destul de diversă. Cele mai multe dintre firmele cu capital străin (40,13 la sută) s-au orientat spre activităţile comerciale. Pe locurile următoare vin afacerile din industria extractivă şi prelucrătoare (13 la sută), activităţile administrative, ştiinţifice şi tehnice (9,22 la sută), construcţiile (8,74 la sută) şi transporturile (6,97 la sută). Pentru investitorii străini nu sunt de neglijat nici afacerile din zona de hoteluri şi restaurante (3,67 la sută) sau din domeniul agricol (3,42 la sută).
Clasamentul suferă însă mutaţii consistente dacă înlocuim criteriul numeric cu cel al valoric valorii capitalului social subscris. Din această perspectivă, aproape 39 la sută din capital a fost atras de industria extractivă şi prelucrătoare. Pe locurile următoare sunt intermedierile financiare şi asigurările (16,55 la sută), comerţul (11,75 la sută), construcţiile (7,52 la sută) şi transporturile (6,05 la sută).
Situaţia investiţiilor la nivel regional
Desigur, factorii care pot aduce investitorii într-o zonă sau alta diferă de la caz la caz. „Întrebarea pe care şi-o pune un investitor este de ce să investească la Galaţi şi nu în altă parte. Se uită la infrastructură, la facilităţi fiscale, la surse de materii prime sau desfacere, la calificarea forţei de muncă. Galaţiului, din păcate, i-a lipsit până acum o program coerent de atragere a investitorilor, fie ei autohtoni sau străini. Oricum nu stăteam foarte bine, acum decalajele dintre Galaţi şi judeţe precum Cluj, Braşov, Timiş sunt şi mai mari”, ne-a declarat la rândul său preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Acesta a precizat că nici la nivelul Regiunii Sud-Est – din care fac parte Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău, Vrancea - nu stăm atât de bine pe cât ne-am dori.
Într-adevăr, şi ca număr de firme, şi ca valoare a capitalului social subscris, Galaţiul este net devansat de Constanţa, care are peste 6.000 de firme cu participare străină, cu un capital social subscris de 768 milioane de lei. O surpriză este, poate, şi Buzăul, care, în ciuda unui ascendent economic nu tocmai favorabil, a reuşit totuşi să atragă, prin peste o mie de firme cu participare străină, peste 271 milioane de euro. Cel mai prost la nivel regional stă Vrancea, cu 707 firme cu participare străină, şi un capital social subscris de doar 14,5 milioane de euro. În ceea ce-i priveşte pe brăileni, aceştia au 902 firme ce-au reuşit să atragă un capital străin de 82 milioane de euro, sub Tulcea, cu doar 463 de firme, dar cu un capital social subscris de 105 milioane de euro.
Reprezentanţii mediului de afaceri sunt convinşi să investitorii „nu pică din cer” şi că promovarea Galaţiului ca mediu de afaceri, fixarea unor direcţii de dezvoltare şi valorificarea unor oportunităţi regionale sunt singurele care pot atrage investitori. Şi, desigur, investiţiile înseamnă până la urmă prosperitate.
Capitalul social, fundaţia dezvoltării companiilor
Capitalul social este reprezentat de suma tuturor aporturilor efectuate de asociaţi în vederea constituirii şi funcţionării unei societăţi comerciale. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezintă gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societăţii. În momentul constituirii societăţii, capitalul social este egal cu activul patrimonial, însă pe măsură ce societatea obţine profit, activul patrimonial depăşeşte capitalul social.
Distribuţia regională a capitalului străin
Din cele opt regiuni de dezvoltare la nivel naţional, Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, se află pe locul cinci ca număr de societăţi cu participare străină, cu un total de 10.726 de societăţi. Pe primul loc se află Regiunea Bucureşti – Ilfov, cu 89.558 de societăţi, urmată de Regiunea Vest (21.594 de societăţi) şi Regiunea Nord-Vest (21.248 de societăţi). Ca valoare a capitalului social subscris, Regiunea Sud-Est se află pe locul şase, cu o valoare de 1,83 miliarde de euro. Primul loc revine tot regiunii Bucureşti – Ilfov (19,6 miliarde de lei), urmată de Regiunea Centru (2,45 miliarde de lei) şi Regiunea Vest (2,19 miliarde lei).
