* Axat pe comercializarea şi prelucrarea produselor metalurgice, grupul Metaltrade a ajuns să facă investiţii consistente şi în Port Bazinul Nou şi Portul Docuri * În cadrul grupului lucrează 750 de gălăţeni, iar statul a încasat numai anul trecut peste 15,3 milioane de lei din taxe şi impozite * Investiţiile în infrastructura portuară sunt cheia pentru atragerea unor noi fluxuri de marfă
Cu experienţă atât în domeniul industriei siderurgice, dar şi în activităţile de comerţ exterior, Corneliu Găvăneanu este cel care a pus bazele grupului de firme Metaltrade, cu o cifră de afaceri totală de peste 92,7 milioane de lei şi care asigură în prezent locuri de muncă pentru 750 de gălăţeni. Practic, numele grupului este sinonim cu cel al activităţii portuare, dar un rol major îl joacă şi activităţile de prelucrare şi comercializare a produselor siderurgice.
Evoluţia grupului de firme
Începuturile grupului de firme sunt în anii ’90, dar sub forma actuală grupul a început să se cristalizeze în 1999, când a fost înfiinţată Metaltrade International SRL. Ulterior, pe măsură ce firma s-a dezvoltat, s-au făcut şi o serie de achiziţii ce în final au dus la forma actuală a grupului. „Firma a început cu comerţul cu produse siderurgice şi materiale de construcţii. Pe parcurs s-a căutat identificarea unui spaţiu în care să putem depozita şi manipula mai uşor produsele pe care le comercializam. S-a identificat iniţial Portul Docuri şi ulterior s-a achiziţionat şi Port Bazinul Nou. În ceea ce priveşte Euro Steel Industries, aceasta este practic Helitube Bucureşti, axată pe producţia de ţevi sudate, care a fost relocată în Zona Liberă Galaţi, pentru optimizarea costurilor de logistică. În prezent, fabrica este aproape de apă, materia primă vine direct în fabrică, se poate procesa ţeava şi poate fi transportată la costuri logistice mai mici ca înainte”, ne-a explicat Tudor Năstase, directorul comercial al grupului Metaltrade.
În ceea ce priveşte evoluţia afacerii, aceasta a cunoscut suişuri şi coborâşuri, fiind în rezonanţă cu mersul general al unor domenii precum metalurgia, construcţiile sau transporturile navale. „Din păcate, în ziua de azi regresul se poate observa cu ochiul liber la comerţul cu produse siderurgice, intrat de vreo patru ani pe o pantă descendentă. Cam acelaşi lucru se întâmplă şi pe partea de materiale de construcţii, unde multe dintre proiecte au fost amânate din cauza crizei economice. În aceste condiţii, am avut două priorităţi: păstrarea locurilor de muncă şi adaptarea la noile condiţii de pe piaţă. În prezent avem cam 750 de angajaţi. Practic, am încercat să dimensionăm activităţile în aşa fel încât, chiar dacă sunt condiţii vitrege, să păstrăm cam acelaşi număr de angajaţi ca în anii trecuţi. Regresul pe anumite segmente am căutat să-l compensăm marşând pe noi domenii de activitate. Un exemplu în acest sens este orientarea noastră spre industria de prelucrare a lemnului. Începând din 2013 am trecut pe dezvoltarea exportului containerizat de cherestea”, a arătat directorul comercial al Metaltrade. Aşa se face că, printr-un lanţ logistic conceput la Galaţi, în prezent pleacă 500 – 600 mc de cherestea pe lună la export, către ţări precum China sau cele din Orientul Mijlociu. Ţinta este de a se atinge un volum de 1.000 mc/lună, iar pentru acesta s-au făcut inclusiv investiţii în utilaje de prelucrare a lemnului şi amenajarea unor spaţii de depozitare.
Prelucrarea produselor siderurgice
În materie de producţie a ţevilor sudate elicoidal, Euro Steel Industries SA este, practic, singurul producător din ţară. „Fiind un segment mai aparte, deocamdată mergem pe comenzi gen reparaţii, întreţinere, deci nu proiecte foarte mari. Dar este o activitate care se va dezvolta pe măsură ce se vor extinde lucrările de modernizare a infrastructurii unor oraşe sau judeţe”, a precizat directorul Tudor Năstase. Un avantaj al grupului Metaltrade este acela că s-a implicat în activităţile de procesare a materialelor siderurgice sau al agregatelor pentru construcţii, fapt ce-i asigură o mai mare flexibilitate în onorarea unor comenzi. „De exemplu, în prezent suntem implicaţi în nişte proiecte cu confecţii metalice, un segment pe care îl dezvoltăm, pentru realizarea unor construcţii industriale gen hale de producţie”, a explicat reprezentantul Metaltrade.
Activitatea portuară se reorientează
În ceea ce priveşte activitatea în Port Bazinul Nou şi Port Docuri, aceasta este axată pe diversificarea şi identificarea unor noi fluxuri de marfă. „Este necesar acest lucru, pentru că o serie de realităţi economice s-au schimbat. De exemplu, după ce, cam începând din 2007, ArcelorMittal a început să-şi reorienteze marfa spre terminalul lor, dacă în Port Bazinul Nou înainte cam 90 la sută era alocat traficului de produse siderurgice, în prezent traficul acesta nu mai reprezintă nici unu la sută. Şi în Docuri, bineînţeles, am transformat radical activitatea. Baza este acum pe partea de cereale, am făcut inclusiv nişte investiţii în magazii, ne-am adaptat cerinţelor partenerilor noştri, am modificat logistica de transport şi încărcare la nave şi le-am dimensionat ca atare, pe cereale. Al doilea segment este cel de fier vechi. Şi acest tip de marfă a luat avânt după ce s-au restrâns altele. Dar, la fel, a fost nevoie să ne îmbunătăţim parcul de utilaje cu unele specifice acestei activităţi”, arată directorul Metaltrade. În prezent, în cele două porturi, comerţul cu cereale reprezintă în medie cam 35-40 la sută din activitate, fierul vechi – 25-30 la sută, agregatele şi produsele de carieră cam 10 la sută, restul fiind reprezentat de traficul de mărfuri de alte categorii.
Evoluţia înseamnă investiţii
Adaptarea la noile condiţii economice înseamnă, pe lângă identificarea unor noi parteneri de afaceri, şi investiţii consistente pentru a răspunde aşteptărilor pe care aceştia le au, arată directorul comercial al Metaltrade, Tudor Năstase. „Numai fabrica de ţevi a însemnat investiţii în jurul a 17 milioane de dolari. O altă investiţie mare, de două milioane de euro, a fost noul siloz de cereale din portul Docuri, inaugurat chiar anul trecut. Apoi a fost nevoie să ne schimbăm toată flota de stivuitoare, ne-am modernizat şi celelalte echipamente, precum cele şapte macarale plutitoare. La fel, un proiect important a fost terminalul de containere, un proiect realizat în colaborare cu APDM Galaţi, care a ajuns, de asemenea, cam la două milioane de euro. Şi, nu în ultimul rând, în ultimii ani am investit şi în achiziţia de nave. Chiar dacă nu suntem o flotă consacrată, ca să spunem aşa, cu navele pe care le deţinem, în jur de 15 cu tot cu barje, putem asigura servicii pentru clienţii care doresc o logistică completă a mărfurilor”, a arătat reprezentantul Metaltrade. Într-un cuvânt, Metaltrade este cel ce dă viaţă porturilor, iar porturile sunt, până la urmă, sufletul Galaţiului.
Profil de manager – Corneliu Găvăneanu
În vârstă de 62 de ani, Corneliu Găvăneanu a absolvit în 1976 Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. Până în 1994 a lucrat în comerţul exterior, fiind inclusiv consilier pe teme economice în cadrul unor ambasade ale României în străinătate. În 1994, Corneliu Găvăneanu a intrat în afaceri, în prezent fiind unicul acţionar şi preşedinte al grupului de firme Metaltrade.
Fişa afacerii – Grupul Metaltrade
Firma în jurul căreia s-a coagulat grupul de firme Metaltrade este Metaltrade International SRL, specializată pe prelucrarea şi comercializarea produselor siderurgice. În 2013, firma a avut în medie 273 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 47,2 milioane de lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor. A doua firmă din grup, Euro Steel Industries SA, axată pe producţia de ţevi, a avut anul trecut 31 angajaţi şi o cifră de afaceri de 2,48 milioane de lei. Pe zona portuară, Port Bazinul Nou SA, cu 303 angajaţi, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 35,6 milioane de lei. În cazul portului Docuri SA, societatea a avut, cu 11 angajaţi, o cifră de afaceri de 7,29 milioane de lei. În anul 2013, la nivelul grupului Metaltrade s-au plătit peste 15,31 milioane de lei, taxe şi impozite către stat şi autorităţile publice locale.
