* Mediul de afaceri primeşte un "balon de oxigen" financiar prin scutirea de impozit pe profitul reinvestit în echipamente tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de lucru * Măsura se va aplica începând de la 1 iulie până la sfârşitul anului 2016, precizează DGRFP Galaţi * Facilităţile sunt binevenite, dar ar trebui extinse şi la alte categorii de investiţii, apreciază Patronatul IMM-urilor Galaţi
Intens solicitată de mediul de afaceri, scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit a devenit, în sfârşit, realitate, o măsură în acest sens fiind aprobată prin Ordonanţa de Urgenţă nr.19/2014 privind modificarea Codului Fiscal. Potrivit ordonanţei în cauză, publicată deja în Monitorul Oficial, agenţii economici vor fi scutiţi de la plata impozitului pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aşa cum sunt ele prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice.
În legătură cu acest subiect, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi precizează că scutirea de impozit pentru impozitul reinvestit se va aplica pentru profitul reinvestit în echipamentele tehnologice produse şi/sau achiziţionate după 1 iulie şi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2016.
Ce se înţelege prin profit reinvestit
Potrivit normelor fiscale aflate în vigoare, profitul reinvestit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat la începutul anului, în anul punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice respective. Prin urmare, trebuie reţinut faptul că scutirea de impozitul pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă. „Pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2014, în aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut înregistrat începând cu data de 1 iulie 2014 şi investit în activele menţionate în ordonanţă produse şi/sau achiziţionate şi puse în funcţiune după aceeaşi dată”, se arată într-un comunicat de presă al DGRFP Galaţi.
Cum se fac socotelile la Fisc
Scutirea de impozit pe profitul reinvestit se calculează trimestrial sau anual, după caz. „Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă, nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului reinvestit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit”, arată DGRFP Galaţi. De asemenea, se precizează că, pentru echipamentele tehnologice care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări.
Nu în ultimul rând, întreprinzătorii trebuie să reţină că agenţii economic care beneficiază de această facilitate fiscală au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile, dar pe o perioadă nu mai mare de cinci ani.
Reacţia mediului de afaceri
Măsura privit scutirea de impozit pentru profitul reinvestit este solicitată de Patronatul IMM-urilor Galaţi, alături şi de ceilalţi întreprinzători din Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) de mai bine de… două decenii. „Într-o perioadă în care povara fiscală este destul de apăsătoare pentru IMM-uri, iată că, dacă există bunăvoinţă în sensul unei gândiri economice, se poate. Mediul de afaceri avea nevoie de o gură de oxigen în condiţiile în care posibilităţile de susţinere a investiţiilor sunt destul de limitate. Dar profitul reinvestit poate fi privit nu numai ca o investiţie a agentului economic, ci chiar şi a statului, pentru că, în final, este vorba de investiţii care vor face companiile mai competitive, mai productive, se va îmbunătăţi capacitatea lor de a genera locuri de muncă, elemente care se vor reflecta inclusiv în beneficiile la nivelul statului”, ne-a declarat Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Relaxarea fiscală stimulează investiţiile
În acelaşi timp, patronatele apreciază că este loc şi de mai bine în materie de relaxare fiscală, iar scutirile la impozitul pe profitul reinvestit, aşa cum sunt prevăzute în OUG nr.19/2014, ar trebuie să fie doar începutul pentru realizarea unui mediu de afaceri cât mai atractiv pentru investitori. Pentru creşterea impactului acestui tip de măsuri, patronatele propun pe de o parte ca măsura să fie aplicată pe termen nedeterminat, nu doar până la sfârşitul lui 2016, iar pe de altă parte se doreşte o extindere a bazei de scutire a impozitului pe profitul reivestit în activităţi productive şi la alte categorii de investiţii specificate în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. Se au în vedere construcţiile industriale, inclusiv terenurile cu aceeaşi destinaţie (grupa 1 din catalogul de clasificare - n.r.); aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare (sugrupa 2.2); mijloacele de transport (2.3). Nu în ultimul rând, patronatele consideră scutirile la impozitul pe profitul reinvestit ar trebui să se aplice şi pentru softuri şi cheltuielile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare.
Cât "ne costă" facilităţile pe profitul reinvestit
Avantajele pe termen lung ale încurajării mediului de afaceri nu sunt de neglijat. Dar, în acelaşi timp, în momentul elaborării OUG nr.19/2014 s-a estimat că reducerea impozitării va avea, pe 2014, un impact bugetar de 137,5 milioane de lei. În 2015, impactul ar urma să fie de 572,7 milioane de lei, de 604,1 milioane de lei în 2016 şi de 153 milioane de lei în 2017. În acelaşi timp, între Ministerului Finanţelor şi Consiliul Fiscal au apărut diferenţe de abordare a problemei, acesta din urmă apreciind că impactul bugetar imediat va fi de patru ori mai mare, respectiv cam 2 miliarde de lei pe an. Cum asta ar înseamnă cam 0,3 - 0,4 la sută din PIB, întrebarea este cum se vor respecta ţintele de deficit bugetar agreate cu instituţiile internaţionale fără introducerea altor categorii de taxe şi impozite. În replică, reprezentanţii Ministerului Finanţelor arată că, dată fiind natura facilităţilor, doar 30 la sută din profitul brut va fi reinvestit şi, prin urmare, sumele vor putea fi acoperite prin reducerea unor categorii de cheltuieli, nefiind necesară introducerea de noi taxe.
