* „Problema e cu firmele care n-au nici un gând să-şi achite obligaţiile la stat şi îşi autodeclară insolvenţa”, declară Eugen Ciorici, directorul general al DGRFP Galaţi, în interviul acordat în exclusivitate ziarului „Viaţa liberă”
În luna aprilie, organele fiscale din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi au încasat peste 651 de milioane de lei, cu aproape 67 de milioane de lei peste programul de încasări. Sunt rezultate bune, aflate însă permanent sub ameninţarea efectelor pe care valul de insolvenţe le poate avea asupra încasărilor.
- Care este cea mai mare problemă care vă preocupă în prezent?
- Problema care ne îngrijorează este numărul mare al celor care intră în insolvenţă. Putem să înţelegem că unii agenţi economici pot avea dificultăţi şi că este o formă de protejare faţă de creditori. Problema e cu creanţele bugetare, pe care nu le mai recuperăm. La nivelul DGRFP Galaţi, în ultimele patru luni, bugetul general consolidat a pierdut efectiv 244,9 de milioane de lei. Suma aceasta înseamnă cam 10 la sută din programul de încasări pe cele patru luni. Sunt sume irecuperabile definitiv, ca urmare a faptului că e vorba de agenţi economici la care s-a închis procedura falimentului şi au fost radiaţi.
- Ce amploare a luat acest fenomen şi care ar fi sumele pe care Finanţele ar trebui, teoretic, să le recupereze?
- Numai în primele patru luni ale anului 2014, la nivelul contribuabililor administraţi de către DGRFP Galaţi, a fost deschisă de către creditori procedura insolvenţei pentru un număr de 7.909 operatori economici, valoarea creanţelor bugetare cu care instituţia noastră s-a înscris la masa credală depăşind 4.656 de milioane de lei. În fapt, în aceste cazuri nu s-a reuşit decât recuperarea unor creanţe în valoare de 13,57 milioane de lei.
- În ce măsură sunt insolvenţele şi falimentele reale? Sunt cazuri "fabricate", ce intră în zona penală sau a fraudei?
- Nu ştiu dacă intrăm în zona penală sau zona fraudei, dar eu spun că nici codul de insolvenţă nu ajută în mod hotărâtor statul.
- Unde ar fi slăbiciunile?
- Au fost situaţii în care creanţa bugetară a fost eşalonată pe ultimele rate din planul de reorganizare. Dar o creanţă bugetară nu trebuie judecată pe un nivel inferior faţă de alt creditor. Tocmai de aceea am discutat la nivelul tuturor judeţelor, am solicitat ca aceste planuri de reorganizare să fie foarte bine realizate şi să le acordăm votul pozitiv în condiţiile în care noi, ca orice alt creditor, vom fi prinşi în graficul de plăţi încă din primele rate. Apoi, o altă problemă este că şi lichidatorii, practicienii în insolvenţă, au dificultăţi în valorificarea bunurilor, pentru că, de exemplu, piaţa imobiliară nu este aşa de ofertantă şi atrăgătoare în perioada aceasta.
- Nu se declară prea uşor aceste insolvenţe?
- Noi, la nivelul regiunii, în primul rând încercăm să-i convingem pe agenţii economici, înainte de a ajunge la insolvenţă sau faliment, să acceseze facilitatea oferită de stat, respectiv eşalonarea la plată. Am încercat să le arătam agenţilor economici latura benefică a acestei înlesniri. Problema e cu cei care, pe lanţurile de evaziune, n-au nici un gând să-şi achite obligaţiile şi îşi autodeclară insolvenţa.
- Cum se poate găsi ac de cojocul celor aflaţi în astfel de lanţuri de evaziune?
- Aici avem, chiar prin regulamentul de organizare şi funcţionare, Direcţia Antifraudă, o altă mare componentă a ANAF, sunt specificate modalităţile de cooperare. Probabil că o să ne întâlnim cel puţin trimestrial şi cu structura de Antifraudă, pentru a vedea cum putem stopa acest fenomen.
- Care sunt domeniile cu risc mai ridicat?
- Pe toată regiunea e în curs o analiză în acest sens. Dar, ca idee, sunt vreo nouă domenii, precum construcţiile, energia, forţa de muncă, comerţul cu amănuntul, masa lemnoasă. Am solicitat să vedem şi fluctuaţiile de venituri şi de personal.
- De ce nu reuşesc firmele în insolvenţă să se redreseze? Sunt de vină condiţiile economice mai dificile sau planurile de reorganizare?
- După cum am spus, încercăm în adunarea creditorilor să ne opunem unui plan de reorganizare dacă nu este viabil; să-l analizăm şi să-i dăm un vot doar în condiţiile în care e susţinut cu contracte, cu comenzi, cu piaţă de desfacere. Dincolo de asta, însă, este vorba de greutăţile cu care ne confruntăm pe linia obligaţiilor curente pe care le declară societăţile în insolvenţă. Legea 85 spune că, în momentul în care intervine insolvenţa, se suspendă orice acţiune judiciară şi extrajudiciară, dar noi considerăm că obligaţiile curente realizate de societăţile în insolvenţă ar trebui achitate. Şi aceste obligaţii, pe lună, sunt la nivel regional în jurul a 30 de milioane de lei.
- Măcar atât se poate încasa?
- Noi am solicitat punctual, pentru obligaţiile curente declarate de societăţile în insolvenţă, toate structurile teritoriale să le identifice, să încerce o întâlnire cu aceşti lichidatori şi dacă în aceste obligaţii curente se regăsesc venituri cu stopaj la sursă, să încerce să sesizeze Parchetul (stopajul la sursă este considerat infracţiune dacă sumele nu se achită în 30 de zile) sau să solicite schimbarea lichidatorului.
- Inspecţiile fiscale s-au lăsat şi cu sesizări penale?
- Da. De la începutul anului, ca urmare a acţiunilor de inspecţie fiscală au fost înaintate sesizări penale, în vederea continuării cercetărilor de către organele abilitate, pentru un număr de 119 operatori economici. Valoarea prejudiciului constatat în aceste cazuri se ridică la 90,65 de milioane de lei, din care 87,22 de milioane lei la persoanele juridice. Totodată au fost instituite măsuri asiguratorii la aceşti operatori economici, în 34 de cazuri, cu o valoare totală de 39,18 milioane de lei.
- În cazul în care se ajunge în instanţe, sunt acestea suficient de rapide în a da un răspuns?
- În unele cazuri da, în unele cazuri nu. Şi chiar dacă poate se vor supăra unii, vreau să spun că sunt situaţii în care astăzi se finalizează o acţiune de control şi se stabileşte emiterea deciziei de impunere cu sumele stabilite suplimentar şi, la două zile, procedura insolvenţei este deschisă. Iar în alte cazuri, când solicităm noi deschiderea procedurii de insolvenţă se poate ajunge şi la luni sau ani.
- E o problemă de sistem sau sunt şi alte interese?
- Nu cunosc amănunţit structura acestor instituţii. Dar pe situaţii de genul acesta, când aproape că ai finalizat un raport de inspecţie, am stabilit o sumă… Vă daţi seama că, pentru aceşti contribuabili, care la două zile după ce eu închid actul de inspecţie obţin deschiderea procedurii de insolvenţă, probabil că nu este vorba de un comportament fiscal tocmai onest.
- Scapă?
- Peste tot în lume mai scapă, problema este ca instituţiile abilitate să aibă instrumentele şi capacitatea de a interveni rapid în astfel de situaţii.
Şeful Fiscului din Regiunea Sud-Est
Eugen Ciorici este cel care, odată cu reorganizarea ANAF şi înfiinţarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi, a preluat conducerea noii instituţii. În subordinea acesteia se află administraţiile fiscale din judeţele din Regiunea Sud-Est, respectiv Galaţi, Constanţa, Brăila, Tulcea, Vrancea şi Buzău. În total este vorba de 238.000 de contribuabili, din care 134.000 sunt persoane juridice şi 104.000 persoane fizice.
Eugen Ciorici are 56 de ani, a absolvit în 1982 Academia de Studii Economice din Bucureşti. A îndeplinit funcţia de vicepreşedinte ANAF şi director executiv al DGFP Vrancea, iar din august 2013 conduce DGRFP Galaţi.
