Analiza VL "ElectoRata"/ 785 de EURO pentru DATORNICI LA BĂNCI

Analiza VL "ElectoRata"/ 785 de EURO pentru DATORNICI LA BĂNCI
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Salariaţii şi pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei vor beneficia de deduceri fiscale la restructurarea creditelor * În Galaţi, peste 24.000 de persoane ar putea beneficia, dacă au credite, de sistemul „ElectoRatei” * Toţi ceilalţi vor achita însă generozitatea de care dă dovadă Guvernul faţă de datornici şi mai ales faţă de bănci


După ce, în ultimii doi ani, fiscalitatea a mers pe o curbă ascendentă, fie prin majorarea accizelor la carburanţi, prin introducerea unor noi impozite precum „taxa pe stâlp” sau cele de pe o serie de venituri agricole, Guvernul şi-a amintit că anul trecut am avut o uşoară creştere economică şi este loc de generozitate, mai ales că este un an electoral.

"Dacă tot avem creştere economică, trebuie să simtă oamenii lucrul acesta, nu doar cifrele", a declarat premierul Victor Ponta. Aşa se face că, în ultima şedinţă a Executivului, a fost luat în discuţie Proiectul de ordonanţă de urgenţă ce vizează sprijinul acordat de stat prin acordarea unor deduceri fiscale persoanelor care, pe fondul unor dificultăţilor financiare, vor dori să-şi restructureze creditele la bănci.

Proiectul „ElectoRatei”, lansat deja de Ministerul Finanţelor spre dezbatere publică şi care s-ar putea aplica chiar din iulie, prevede că schema pentru restructurarea creditelor se va aplica salariaţilor sau pensionarilor cu venituri sub 2.000 de lei pe lună. Mai exact, deducerea din venitul lunar impozabil se va acorda, în baza documentelor justificative emise de bancă, pe o perioadă de maxim doi ani şi va reprezenta rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, dar nu mai mult de 900 de lei. Potrivit Ministerului Finanţelor, contribuabilii vizaţi vor primi această facilitate astfel încât efortul de plată a datoriilor către bănci, în creştere ca urmare a necesităţii restituirii sumelor amânate la plată, să se diminueze.

Jale mare cu restanţele

Ideea „Electoratei” va prinde cu siguranţă la gălăţeni, în condiţiile în care tot mai multe persoane au dificultăţi în achitarea creditelor contractate. E suficient să amintim aici că, la nivelul lunii aprilie, dintr-un total al valorii creditelor de 3.902 milioane de lei, creditele restante aveau o valoare de aproape 826 milioane de lei, ceea ce înseamnă o rată a creditelor neperformante de peste 21 la sută!

Pe altă parte, persoanele care vor apela la formula restructurării creditelor trebuie să fie atente pe ce durată o vor face şi care vor fi în total costurile prelungirii perioadelor de rambursare. În termenii elaboraţi de Guvern, dacă ar fi să mergem pe valoarea maximă a deducerilor fiscale care se pot acorda pentru plata creditelor, respectiv 900 de lei, prin neaplicarea cotei de 16 la sută din impozitul pe venit, în buzunarul celui care beneficiază de această facilitate ar rămâne 144 lei. Prin urmare, în doi ani, durata maximă pe care s-ar putea acorda facilitatea, ajutorul de stat este de cel mult 3.456 de lei, adică doar aproximativ 785 euro.

Câţi gălăţeni şi-ar putea restructura creditele

La nivelul judeţului, Galaţi salariul mediu brut a fost de 2.133 lei în luna aprilie, potrivit datelor INS, mult sub media de 2.356 lei înregistrată la nivel naţional. Prin urmare, mai mulţi ar fi şi gălăţenii, comparativ cu alte judeţe, care s-ar putea încadra, în cazul în care au împrumuturi la bănci, în plafonul de venituri pentru a intra în schema de restructurare a creditelor. Strict la nivelul municipiului Galaţi, la nivelul anului 2013, aproape 24.000 de persoane au avut veniturile de salarii (baza de calcul) până în 2.000 lei, potrivit datelor colectate de DGRFP Galaţi.

Cu salariile la evaluare

Nivelurile medii ale salariilor brute pe diferite sectoare economice ne poate oferi o imagine şi asupra categoriilor profesionale din care ar putea proveni potenţialii beneficiari ai „ElectoRatei”. Salarii medii brute sub 2.000 de lei s-au înregistrat, în aprilie, în activităţile agricole (1.746 lei), construcţii (1.720 lei), industria alimentară (1.521 lei), confecţii (1.431 lei), hoteluri şi restaurante (1.322 lei) etc. Şi din sfera angajaţilor din sectorul public ar fi mulţi potenţiali beneficiari, dat fiind faptul că în activitatea de servicii administrative salariul mediu brut este de 1.754 lei. Foarte aproape sunt Învăţământul (2.083 lei) şi Sănătatea şi asistenţa socială (2.069 lei).

Ghici cine câştigă?

Dacă ar fi să ne luăm după Guvern, „ElectoRata” ar fi formula ideală prin care, pe de o parte, pe o anumită perioadă de timp, persoanele cu venituri sub medie ar dispune de sume mai mari pentru consum şi astfel s-ar stimula creşterea economică, unde mai pui că băncile ar putea să scape de povara unor credite nesigure.

Pe de altă parte, la o privire mai atentă, acest mecanism are o serie de hibe. De exemplu, nu este exclus ca, în ciuda facilităţilor acordate de stat, costurile restructurării, mai ales dacă se va face pe o perioadă mai mare de doi ani, să fie pentru clienţi băncilor mai mari decât beneficiile. În aceste condiţii, „ElectoRata” ar fi mai degrabă în favoarea băncilor, dat fiind faptul că, pe de o parte, scapă de unele din creditele care, fără ajutorul de stat, ar deveni neperformante, unde mai pui că, în final, vor încasa şi mai mulţi bani. Miza nu este deloc mică, dacă ne gândim, de exemplu, că, numai la Galaţi, rata creditelor neperformante acordate de bănci a sărit de 21 la sută, fiind una dintre cele mai ridicate din ţară.

Generozitate pe banii tuturor

Faptul că statul contribuie la amânarea ratelor persoanelor care „s-au întins mai mult decât le ţinea plapuma” pe cheltuiala sa, adică în final a tuturor contribuabililor care şi-au dozat atent consumurile, ar putea încuraja şi pe viitor un comportament financiar-bancar impropriu din partea unor categorii de clienţi. Mai corect ar fi fost, poate, dacă Executivul dorea să încurajeze consumul şi mai ales producţia, să apeleze la reduceri de taxe de care să beneficieze toate categoriile de contribuabili, cum ar fi, de exemplu, reducerea de TVA. Dar, desigur, e greu de crezut că Executivul ar umbla cu uşurinţă la cea mai sigură sursă de venituri pe care o are la dispoziţie.

Una peste alta, deşi Guvernul mizează, declarativ cel puţin, pe o creştere economică de circa 0,25 la sută pe an graţie sistemului introdus prin „ElectoRată”, în condiţiile în care atât debitorii, cât şi creditorii ar adera la acest sistem, singurul lucru cert este impactul imediat asupra bugetului. Se estimează că facilităţile fiscale acordate prin „ElectoRată” vor costa statul 975 milioane de lei în 2016 şi peste 1 miliard de lei în 2017. Bani pe care, desigur, Guvernul va trebui să-i scoată tot din buzunarele cetăţenilor.

În ce condiţii se poate aplica pentru „ElectoRată”

Sistemul „EletoRatei” prevede că restructurarea creditelor trebuie să îndeplinească mai multe cerințe: să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 zile; să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate a obligațiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, inclusiv valoarea indexării acestuia, dar nu cu mai mult de 900 lei, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani; să asigure prelungirea duratei inițiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligațiile de plată. De asemenea, se mai precizează că băncile nu pot majora rata dobânzii sau alte costuri aferente finanțării şi nici nu pot impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data solicitării restructurării.

 

Citeşte şi: Analiză VL/ Gălăţenii, îngropaţi în datorii de creditele „cu buletinul”

 

Citit 2124 ori Ultima modificare Joi, 05 Iunie 2014 18:29

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.