* Fabrica Martens Galaţi este una dintre puţinele fabrici de bere locale care au rezistat în faţa asaltului multinaţionalelor * Programele de investiţii au asigurat supravieţuirea companiei * Cu berea din supermarket, locuri de muncă pentru 130 de gălăţeni şi impozite de 10 milioane de lei plătite statului
Sub asaltul companiilor multinaţionale, puţini sunt gălăţenii care mai ştiu că, la ei în oraş, este o fabrică de bere. Mai mult, nu puţini sunt cei care beau cu plăcere bere cumpărată de la supermarket, fără însă a bănui că e fabricată la Galaţi. Şi chiar dacă nimeni nu-i profet cu… berea lui, berea produsă după model belgian la SC Martens SA face faţă cu brio pe piaţă, a ajuns la o cifră de afaceri de peste 33,1 milioane de lei şi asigură aproape 130 de locuri de muncă.
Evoluţia afacerii
Piaţa berii din zona Galaţi – Brăila a fost considerată drept una cu potenţial şi aşa se face că, în 1998, după o serie de prospecţiuni de piaţă, grupul Martens s-a decis să investească în achiziţionarea de FPS a pachetului majirtar de acţiuni de la fabrica de bere Ro Bier Galaţi. „Din septembrie 1998, fosta fabrică de bere a devenit Martens SA. Fabrica şi-a continuat activitatea în mod independent, dar ambiţia noastră era de moderniza fabrica şi de a reuşi să producem bere la standarde vestice. Prin urmare, imediat au început şi primele investiţii în îmbunătăţirea instalaţiei de fermentare, pentru a avea o producţie corespunzătoare. A urmat linia de îmbuteliere, în 1999, la vremea respectivă una dintre cele mai bune ale momentului. Şi chiar dacă procesul de producţie este mai puţin vizibil din afară, treptat am schimbat toate utilajele, instalaţiile prin care circulă produsul, astfel încât berea să fie protejată şi la norme de calitate superioare.”, ne-a explicat managerul Fabricii de bere Martens SA Galaţi, Vasile Joantă.
Investiţii consistente s-au făcut şi în modernizarea centralei termice şi în instalaţiile de frig, astfel încât, în paralel cu diminuare consumurilor de energie să fie asigurată şi o mai mare flexibilitate în reglarea volumului de producţie, în funcţiei de cererea pieţei. „În total, de la preluarea de către Martens s-au investit în această fabrică în jur de 10 milioane de euro. E vorba, ce-i drept, de resurse financiare generate de activitatea fabricii. Dar lucrul pe care trebuie să-l ştie lumea este că Martens, cu excepţia unor achiziţii făcute prin ei, n-a primit încă nici un ban de la Galaţi. E o investiţie pe termen lung, dar şi o dovadă de încredere faţă de noi, că vom face o treabă bună aici, la Galaţi”, a precizat directorul Vasile Joantă.
Bere cu obstacole
Chiar dacă fabrica de bere de la Galaţi şi-a urmat cu perseverenţă planurile de investiţii, modernizarea a semănat cu o cursă cu obstacole. Imediat după preluarea fabricii au atârnat greu cele peste 22 miliarde de lei, datorii şi penalităţi de întârziere „moştenite” de Martens, ce trebuiau achitate la bugetul de stat. Oarecum bizar, deşi fabrica asigura un număr însemnat de locuri de muncă, cu greu autorităţile au accepta până şi o formă de plată eşalonată a datoriilor. „Era în perioada lui „nu ne vindem ţara” şi nu era simplu deloc. A trebuit să ne batem să primit eşalonare, pur şi simplu nu doreau să o dea!”, îşi aminteşte directorul Vasile Joantă.
Nici băncile nu au fost foarte generoase în sprijinirea planurilor de modernizare a fabricii, costurile unor împrumuturi fiind de-a dreptul vecine cu camăta. Dar cel mai greu moment al fabricii a fost în 2010, când o fabrică de bere concurentă a intrat pe piaţă la preţ de dumping, iar Martens a pierdut 30 la sută din piaţă! „Atunci am fost, practic, foarte aproape de a ne prăbuşi, de a intra în faliment. Acţionarul majoritar a venit cu o infuzie de capital de 1,5 milioane de euro care, practic, a salvat fabrica. După asta am început să ne revenim, ne-am făcut şi un sistem de protecţie pentru a nu mai fi expuşi pe piaţă”, a arătat directorul Martens Galaţi.
Rezultate financiare
În termeni financiari, suişurile şi coborâşurile companiei s-au reflectat şi în rezultatele financiare ale companiei. Astfel, dacă în 2009 compania înregistra pierderi de 7,3 milioane de lei, iar în 2010 de 3,2 milioane de lei, din 2011 a început să mai scadă presiunea datoriilor. Pierderile au scăzut la 0,9 milioane de lei în 2011 şi la 0,7 milioane de lei în 2012. Iar în 2013, în sfârşit, fabrica de bere a reuşit să treacă „pe plus”. Profitul net a fost de 25.293, nu mare, dar un semn cer că fabrica a reuşit să reziste crizei şi a găsit calea spre competitivitate. De altfel, şi cifra de afaceri a crescut constant în ultimii ani, dublându-se, practic, faţă de anii 2009-2010, la valoarea de 33,1 milioane de lei.
La trântă cu multinaţionalele
Nu este un secret că, pe piaţa berii din România, partea leului este adjudecată de marile companii multinaţionale, mult mai agresive în campaniile de promovare. E un asalt în urma căruia, din zecile de fabrici de bere care erau în România nu au mai rezistat pe piaţă decât cinci, printre care şi fabrica de bere Martens Galaţi. În prezent, fabrica produce în medie, pe an, în jur de 200.000 hectolitri de bere, ceea ce înseamnă cam unu la sută din piaţa berii din România. Procentul poate că nu pare foarte mare, dar el înseamnă nu numai berea care ajunge pe piaţă, ci şi locurile de muncă şi banii care ajung în visteria publică sub formă de taxe şi impozite. În 2013, fabrica de bere gălăţeană a asigurat 127 de locuri de locuri de muncă şi a plătit peste 9.963.000 lei la bugetele publice.
Planuri de viitor
Planurile de investiţii vor continua la Martens Galaţi şi în acest an, în jur de 800.000 euro urmând să fie direcţionaţi spre achiziţia unei linii de îmbuteliere la doză. „E o investiţie care se va definitiva la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, iar din acel moment vom putea să acoperim toate tipurile de cereri venite din partea pieţei. Va fi un avantaj competitiv care sperăm să ne ajute inclusiv la creşterea producţiei şi la lansarea unor noi tipuri de bere”, a mai arătat directorul Martens Galaţi.
Profil de manager - Vasile Joantă
În vârstă de 73 de ani, Vasile Joantă este absolvent al Facultăţii de Mecanică Bucureşti, specializarea Maşini şi aparatură pentru industria chimică. Timp de 27 ani, Vasile Joantă a lucrat în domeniul proiectării echipamentelor pentru industria alimentară, parcurgând, între 1996 – 1993, toate treptele ierarhice, de la inginer la director general, în cadrul Institutului de Studii şi Proiectări pentru Construcţii pentru Agricultură şi Industria Alimentară (ISPCAIA). Între 1992-1994, Vasile Joantă a contribuit la realizarea Fabricii de bere Bergenbier, de la Blaj, iar din 1998 a fost solicitat de grupul Martens pentru a relansa fabrica de bere de la Galaţi.
Fişa afaceri
Fabrica de bere gălăţeană a devenit, în 1998, sub numele SC Martens SA, membră a grupului Martens, unul dintre cei mai importanţi producători de bere din Belgia. În 2013, fabrica a înregistrat o cifră de afaceri de 33,1 milioane de lei şi un profit de 25.293 lei. Fabrica a avut 127 de angajaţi şi a plătit peste 9,9 milioane de lei la bugetele publice.
CITEŞTE ŞI: Campanie VL „Profesioniştii”/ Raymond Moureau, maestrul berar care a dat „Leffe” pe Galaţi
