* Restaurarea monumentelor istorice, o afacere în care ingineria se împleteşte cu arheologia * Graţie constructorilor gălăţeni de la Dedal Bahamat, mănăstiri voievodale, palate şi case de patrimoniu renăscute din ruine * Cei 170 de urmaşi ai meşterului Manole au ajuns la o cifră de afaceri de aproape 18 milioane de lei
Inginer constructor cu o experienţă de aproape cinci decenii, Dumitru Bahamat nu se referă la compania pe care a fondat-o – Dedal Bahamat – ca la „o afacere”, ci mai degrabă ca la o întâlnire cu istoria şi cultura acestei ţări. Societatea este specializată în restaurarea monumentelor istorice, iar prin mâna constructorului gălăţean au trecut valori ce ţin de însăşi fibra spiritualităţii româneşti: mănăstiri voievodale, mausoleele Primului Război Mondial, palate sau case de patrimoniu unice prin valoarea arhitecturală. „Vile fac toţi. Spun toţi că se pricep, dar la Matei Basarab sau Brâncoveanu se pricep foarte puţini. Restaurare nu faci ca să te îmbogăţeşti, ci pentru a păstra bogăţia spirituală lăsată de înaintaşi. Mai mare satisfacţie ca asta nu cred că există”, ne mărturiseşte Dumitru Bahamat.
Un sfert de secol de restaurare
Strict după clasificarea de tip birocratic, Dedal Bahamat, înfiinţată în 1991, are ca obiect de activitate „lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”. Realitatea din spatele acestei clasificări este însă mult mai complexă. „Înainte de ’89 au trecut prin mâna mea de inginer restaurarea unor clădiri importante ale Galaţiului, precum Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Liceul Pedagogic etc. Prin urmare, am avut o strânsă legătură cu această zonă. După reînfiinţarea Direcţiei Monumentelor Istorice şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice a apărut în mod distinct acest domeniu, al restaurării monumentelor, activitate tutelată şi finanţată de Ministerul Culturii. În 1991, Dedal Bahamat a fost printre fondatorii Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice, ce reunea firme specializate în acest domeniu, atât pe partea de execuţie, cât şi pe cea de proiectare şi cercetare. Ulterior, în 1996, ca recunoaştere a muncii noastre, am fost prima firmă românească admisă în Asociaţia Europeană a Antreprizelor de Restaurare a Patrimoniului Arhitectural (AEERPA), cu sediul la Strasbourg”, ne-a explicat Dumitru Bahamat.
CITEŞTE ŞI: Campania VL "Comori de patrimoniu"/ Palatul Navigaţiei, emblematic pe cursul Dunării
În portofoliul Dedal Bahamat s-au numărat în ultimii aproape 25 de ani restaurarea unor monumente reprezentative ale Galaţiului, precum Biserica Precista, Palatul Navigaţiei, Farmacia Ţinc, Biblioteca „V.A.Urechia” sau sediul Regionalei CFR. Dar nu au lipsit lucrări la restaurarea unor monumente, biserici şi mănăstiri din judeţele Brăila, Buzău, Vrancea, Teleorman sau Călăraşi.
Ce l-ar fi uimit pe Nicolae Iorga
Restaurarea unui monument este, practic, o incursiune în timp, în care tehnica, arta, obiceiurile, tradiţiile de acum câteva secole capătă forme palpabile. Arheologi, istorici, arhitecţi, proiectanţi şi constructori redau prezentului comori ale trecutului, unele dintre ele ce păreau a fi pierdute definitiv. Ce poţi să spui despre o restaurare precum cea de la Schitul Bordeşti (Vrancea) - o bijuterie arhitectonică îmbogăţită în 1648 de icoanele realizate de Pârvu Mutu, unul dintre marii pictori de biserici ai epocii – dar care suferise mari stricăciuni din cauza războaielor, cutremurelor sau a alunecărilor de teren. „Nicolae Iorga, trecând pe Bordeşti, în anii ’30-’40, pe când era preşedintele Comisie Naţionale a Monumentelor, spunea: „Păcat că acest monument nu se poate reface!” Urmaşul acestuia la conducerea comisiei, Răzvan Theodorescu, a zis că trebuie, totuşi, să încercăm să o salvăm, mai ales că posibilităţile tehnice erau altele. S-a lucrat cu echipă extraordinară de arhitecţi, istorici, proiectanţi şi „nebuni” ca mine care să intre acolo cu frica să nu le cadă totul în cap, dar cu gândul că trebuie să salvăm această minunată moştenire istorică”, ne spune Dumitru Bahamat.
Istoria, recuperată cu credit bancar
În paralel cu abordarea unor restaurări tot mai complexe, Dedal Bahamat s-a dezvoltat şi ca societate. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, în 2013 societatea a avut o cifră de afaceri de peste 17,95 milioane de lei, dar şi în 2012 s-a ajuns la o cifră de afaceri de 7,47 milioane de lei, iar în 2011 la 15,47 milioane de lei. N-au lipsit însă efectele crizei economice. „La fel ca toată lumea, criza ne-a afectat şi pe noi, pentru că eşti legat de ceilalţi. Tot timpul am lucrat cu credite. Luăm credit de la bancă şi ceea ce iau pe lucrări dau înapoi la bancă cu dobânda corespunzătoare, iar noi mai rămânem cu restul…”, ne spune Dumitru Bahamat. În 2013, societatea a avut un profit net de 344.724 lei, iar în 2012 şi 2011 societatea a rămas cu câştiguri de 181.914 lei, respectiv 686.280 lei.
Omul sfinţeşte locul
Cel mai important, în opinia lui Dumitru Bahamat, este faptul că a reuşit să construiască o echipă de profesionişti de înaltă clasă. Numărul de angajaţi a crescut de la an la an. Dacă în 2011 societatea avea 132 de angajaţi, în 2012 a ajuns la 145 angajaţi, iar în 2013 la 172 de angajaţi. Ce pot face aceşti oameni este absolut colosal. „Tehnic, ce înseamnă? Înseamnă să pleci de la nişte ruine, precum cele de la Măxineni şi să ajungi la o biserică, aşa cum arăta ea în vremea lui Matei Basarab. Şi majoritatea lucrărilor noastre sunt de epocă. Prin urmare, vreau ca meseria noastră de constructori să ducă mai departe ceea ce a vrut Meşterul Manole prin zidirile lui. Asta înseamnă sacrificiu, foarte multă muncă şi foarte multă seriozitate”, ne-a mărturisit Dumitru Bahamat.
CITEŞTE ŞI: Arhiepiscopia are fonduri de la Uniunea Europeană: A început restaurarea Palatului Episcopal
Călătoria în timp a constructorilor gălăţeni este departe de a se fi terminat. În prezent, Dedal Bahamat lucrează la restaurarea unor noi valori de patrimoniu precum Palatul Episcopal de la Galaţi sau clădirea Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci. E loc chiar „de mai mult”, apreciază inginerul Dumitru Bahamat: „Galaţiul a suferit vicisitudinile vremurilor prin care a trecut; bombardamentele, a venit şi comunismul care a „bombardat” şi el ce a rămas. Mai sunt totuşi valori care pot fi salvate. Nimeni nu vine la Galaţi să vadă blocurile muncitoreşti din Micro 39 sau Micro 40. Ar veni însă să admire clădirile istorice ce dădeau strălucire Galaţiului pe vremea când aici era oraşul Comisiei Dunării”.
Fişa managerului - Dumitru Bahamat
Dumitru Bahamat a absolvit Facultatea de Construcţii – Iaşi, în 1966. Şi-a început cariera de inginer la Întreprinderea de Construcţii Orăşeneşti Galaţi, iar ulterior a fost angajat la Întreprinderea de Construcţii Montaj. În perioada în care s-a ocupat de întreţinerea fondului locativ al Galaţiului, Dumitru Bahamat a avut ocazia de cunoaşte şi de a se ocupa de multe dintre clădirile istorice reprezentative pentru Galaţi. Acesta a fost şi punctul de plecare pentru înfiinţarea, în 1991, a firmei Dedal Bahamat, specializată pe restaurarea monumentelor istorice.
FIŞA AFACERII
Dedal Bahamat este membru fondator al Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI), fiind şi prima firmă românească admisă în Asociaţia Europeană a Antreprizelor de Restaurare a Patrimoniului Arhitectural (AEERPA). În 2013, a avut o cifră de afaceri de 17,95 milioane de lei. A avut un profit brut de 416.434 lei şi un venit net de 344.724 lei. Societatea a avut, în medie, 172 de angajaţi.
