Analiză VL/ Apaterm, FALIMENTATĂ de managementul dezastruos

Analiză VL/ Apaterm, FALIMENTATĂ de managementul dezastruos
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* În ultimii 12 ani, preţul gigacaloriei pentru populaţie a crescut de aproape patru ori * Din 2002 încoace, datoriile şi penalităţile gălăţenilor către Apaterm s-au majorat de peste cinci ori


Dezastrul ce paşte sistemul public de încălzire şi alimentare cu apă caldă poate fi privit, per ansamblu, ca rezultatul deciziilor proaste luate de conducerile succesive ce s-au perindat pe la cârma Apaterm, dar şi ca efect al faptului că, în toiul crizei economice, atunci când puterea de cumpărare a scăzut masiv, preţul gigacaloriei pentru cetăţenii Galaţiului a crescut exponenţial.

Potrivit datelor furnizate de Apaterm, în anul 2002, de exemplu, preţul gigacaloriei pentru populaţie era de 67,23 de lei. La începutul crizei, mai exact în anul 2008, preţul pe care gălăţeanul de rând îl plătea pentru gigacalorie ajunsese deja la 120 de lei. În 2012, cu toate că şomajul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut, iar oraşul a stat mai mult în frig, preţul a ajuns la 214,64 de lei. În ultimii doi ani, respectiv în 2013 şi în 2014, preţul s-a stabilizat la 247,30 de lei.

Datoriile populaţiei către Apaterm au crescut şi ele exponenţial, odată cu mărirea preţurilor. Astfel, în anul 2002, populaţia avea de plătit către societate 25,65 de milioane de lei, la care se adăugau penalităţi în valoare de 5,37 milioane de lei. Comparativ, în anul imediat următor, în 2003, odată cu creşterea preţului gigacaloriei de la 67,23 de lei la 80 de lei, datoriile populaţiei s-au dublat, ajungând la 50,95 milioane de lei, iar penalităţile au ajuns la 13,22 milioane de lei. În 2007, în comparaţie cu anul 2006, la Galaţi, nivelul datoriilor populaţiei a scăzut de la 62,86 de milioane de lei la 56,60 de milioane de lei. Pe de altă parte, pentru prima dată în istorie, nivelul penalităţilor a crescut peste nivelul datoriei de bază. Astfel, în 2007, numai penalităţile se ridicau la 57,52 de milioane de lei.

Motivul scăderii debitului populaţiei ţine mai mult de psihicul colectiv decât de puterea de cumpărare a gălăţenilor. Practic, gălăţenii s-au dus să-şi plătească datoriile la întreţinere deoarece începuseră procesele împotriva celor cu datorii uriaşe, iar oamenii s-au temut să nu rămână fără case. Dar nici măcar frica de a rămâne pe drumuri nu a mai fost suficientă în anii următori pentru a-i determina pe gălăţeni să-şi plătească încălzirea. Motivul a fost unul relativ simplu. Practic, preţul gigacaloriei s-a dublat în mai puţin de 48 de luni. Dacă în 2007, o familie plătea pentru gigacalorie 120 de lei, deja aproape dublu faţă de 2002, în 2010, aceeaşi familie ajunsese să plătească 148,77 de lei, pentru ca în 2011 preţul să ajungă la 214,64 de lei.

În 2011, nivelul datoriei populaţiei a atins un nou maxim istoric. Gălăţenii aveau de plată către Apaterm în acel moment nu mai puţin de 75,95 de milioane de lei, iar penalităţile ajunseseră şi ele la 75,98 de milioane de lei. Începând cu anul 2012, preţul gigacaloriei la Galaţi s-a stabilizat la 247,30 de lei, adică de 3,67 de ori mai mare comparativ cu anul 2002. În 2012, datoria populaţiei ajunsese deja la 88,37 de milioane de lei, în timp ce penalităţile au ajuns şi ele la suma de 81,33 de milioane de lei. În 2013, datoria a crescut până la 88,56 milioane de lei, în timp ce, la începutul anului 2014, populaţia mai avea de plătit 81,32 de milioane de lei către societate.

Una dintre cauzele creşterii datoriei populaţiei au fost promisiunile constante ale clasei politice gălăţene, care în fiecare campanie electorală a susţinut că va şterge toate penalităţile. O altă cauză a dezastrului de la Apaterm a fost şi aceea că, în momentul în care Apaterm şi Apă-Canal s-au despărţit, Apaterm a fost societatea care a preluat datoriile istorice. Cea de-a treia cauză a fost decizia celor care au condus societatea de a dubla practic preţul gigacaloriei în plină criză, în condiţiile în care şomajul a crescut, iar populaţia a rămas practic fără putere de cumpărare.

Cât costă gigacaloria în alte oraşe

Preţul gigacaloriei la Galaţi, respectiv 247,30 de lei este unul mediu, dacă îl comparăm cu preţul gigacaloriei din celelalte oraşe mari. La Bucureşti, spre exemplu, în ultimul sezon friguros, populaţia a scos din buzunar 169 de lei pentru gigacalorie, în condiţiile în care societatea care furnizează căldură în Capitală, RADET, asigură alimentarea cu agent termic pentru nu mai puţin de 566.000 de apartamente. La Galaţi, Apaterm asigură căldura în doar 63.000 de apartamente. Pe de altă parte, Primăria Capitalei subvenţionează o mare parte din preţul gigacaloriei, având în vedere că oficialii RADET suţin faptul că preţul de producţie şi distribuţie se ridică la 337 de lei pentru fiecare gigacalorie.

La Brăila, preţul gigacaloriei nu mai reprezintă o problemă pentru populaţie, având în vedere că în oraşul vecin practic s-a renunţat de tot la sistemul centralizat.

Gălăţenii stau însă mult mai bine în comparaţie cu locuitorii Constanţei, având în vedere că pe malul mării un cetăţean racordat la sistemul public de încălzire scoate din buzunar nu mai puţin de 358 de lei. La Timişoara, unde compania locală de distribuţie a agentului termic alimentează peste 72.000 de apartamente, preţul gigacaloriei este de de 252 de lei, un preţ apropiat de cel practicat la Oradea, unde gigacaloria costă 256 de lei.

O gigacalorie ieftină găsim, paradoxal, într-un oraş relativ bogat, respectiv la Cluj. În inima Ardealului, acolo unde mai sunt racordate doar 32.000 de apartamente, preţul unei gigacalorii este de 165 de lei. Craiovenii plătesc şi ei destul de puţin în comparaţie cu gălăţenii, având în vedere că în Bănie o gigacalorie costă 115 lei. Cel mai mic preţ pentru căldura centralizată din România o plătesc cei care locuiesc în Vatra Dornei. Aici, cei racordaţi la sistem scot din buzunar doar 108 lei pentru o gigacalorie. Potrivit datelor oficiale, în România există aproximativ 1.410.000 de apartamente racordate la sistemul public de încălzire.

Galaţiul, împotriva curentului

Cel mai probabil, Apaterm va dispărea cu desăvârşire, Primăria încurajându-i practic pe gălăţeni să treacă la centrale de apartament. Calculul este unul corect, până la un punct însă. În Uniunea Europeană, trendul general este de a se trece complet la încălzirea centralizată, considerându-se că centralele de apartament poluează mediul foarte puternic. Un exemplu elocvent ar fi cel al Ungariei, care a interzis cu desăvârşire centralele de apartament.

Practic, din cauza rău-platnicilor, a politicienilor care au promis mereu anularea datoriilor şi penalităţilor, dar şi a incapacităţii Apaterm de a produce căldură şi apă caldă într-un mod eficient, gălăţenii vor fi nevoiţi să aleagă din nou răul cel mai mic.

Vezi şi: APATERM duce lupte grele cu DATORNICII: Sentinţă definitivă, abia după opt ani de PROCESE

Citit 3952 ori Ultima modificare Joi, 17 Iulie 2014 18:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.