* Mai bine de o treime dintre IMM-uri consideră că mediul economic este stânjenitor pentru dezvoltarea unui business * Cele mai multe dintre firme se bazează pe piaţa internă în creşterea afacerilor * Birocraţia şi corupţia se numără printre cele mai mari dificultăţi în calea dezvoltării companiilor
Situaţia de ansamblu a mediului economic este considerată ca fiind stânjenitoare dezvoltării afacerilor de 39,20 la sută dintre întreprinzători, doar 16,63 la sută dintre reprezentanţii IMM-urilor apreciind că au parte de mediu favorabil dezvoltării unui business. Dincolo de asta, cei mai mulţi dintre întreprinzători (44,17 la sută) au o opinie neutră, neavând mari obiecţii, dar nici mari aşteptări privind mediul economic în general, se arată în „Carta Albă a IMM-urilor 2014”, realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene.
„Faptul că mai bine de o treime dintre oamenii de afaceri consideră mediul economic drept unul stânjenitor pentru dezvoltarea unei întreprinderi ar trebuie să fie un semnal de alarmă pentru autorităţi. Se simte că uneori se merge „pe ghicite” în materie de măsuri fiscale sau de stimulare a întreprinderilor, că planurile de investiţii stagnează, că există o stare de neîncredere vizavi de capacitatea unor instituţii de a gestiona corect relaţii cu mediul de afaceri. Un semnal pozitiv este, totuşi, că a mai început, pe ici, pe colo, să se simtă şi un oarecare optimism vizavi de evoluţiile viitoare, generat, poate, de faptul că întreprinzătorii au început să se călească în raport cu tot felul de crize, fie ele de natură economică, politică sau administrativă”, ne-a declarat Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Într-adevăr, vizavi de aşteptările privind evoluţiile până la sfârşitul acestui an şi anul 2015, se constată o creştere a proporţiei managerilor care consideră că mediul economic va deveni mai favorabil (19,95 la sută), în raport cu cei care estimează că vor avea parte de condiţii economice mai stânjenitoare (36,07 la sută) de dezvoltare. De asemenea, studiul relevă că, dacă optimismul (20,26 la sută) caracterizează firmele aflate la început, firmele cu vechime de peste 15 ani sunt ceva mai pesimiste (41,28 la sută).
Dacă ar fi să ne referim strict la Regiunea Sud-Est, din care alături de Galaţi fac parte judeţele Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău, Vrancea, constatăm că agenţii economici din această zonă sunt mai degrabă optimişti, doar 26,8 la sută considerând mediul economic stânjenitor pentru afaceri, faţă, de exemplu, 44,25 la sută din întreprinzătorii din Regiunea Nord-Est sau 49,85 la sută din Regiunea Sud. Un mediu favorabil văd 20,62 la sută dintre întreprinzători. Nu se atinge cota de 29,37 la sută din Regiunea Sud-Vest, dar interesant este că percepţia este mult mai pozitivă faţă de Regiunea Bucureşti-Ilfov, cea mai dezvoltată din ţară, unde doar 14,97 la sută dintre întreprinzători consideră că mediul de afaceri este unul favorabil. Ceea ce ar trebui să îngrijoreze este că, în regiunea noastră, tonusul este, totuşi, scădere, doar 15,46 la sută dintre IMM-uri apreciind că vor avea parte de condiţii mai bune până la sfârşitul lui 2015, iar procentul celor care văd o înrăutăţire creşte la 38,14 la sută.
Trebuie spus că percepţia asupra evoluţiei mediului de afaceri diferă de la o ramură de activitate la alta. De exemplu, privind aşteptările evoluţiei în 2014-2015, proporţia cea mai mare de firme care se aşteaptă la o înrăutăţire a mediului economic (47,76 la sută) este din domeniul construcţiilor. De asemenea, întreprinderile din transport au cel mai mare procent de firme cu o poziţie neutră (46,51 la sută) faţă de mediul de business, în timp ce în firmele din turism sunt cele mai optimiste în privinţa consolidării mediului de afaceri (38,89 la sută).
Care sunt oportunităţile de afaceri
Creşterea cererii pe piaţa internă este văzută de firmele din Regiunea de Sud-Est drept principala oportunitate de afaceri de 80,41 dintre agenţii economici, peste procentul înregistrat la nivel naţional (63,48 la sută). Dar nici exporturile nu sunt neglijate, creşterea acestora fiind văzută ca o oportunitate de 21,65 la sută dintre agenţii economici din regiune, aproape dublu faţă de media înregistrată la nivel naţional. Firmele din regiunea de dezvoltare din care face parte şi Galaţiul se bazează peste media pe ţară şi pe introducerea de noi tehnologii (46,39 la sută) sau pe obţinerea unor granturi (12,37 la sută). De asemenea, realizarea unor noi parteneriate de afaceri este considerată drept o oportunitate de 25,77 la sută dintre întreprinzători. „Din păcate, una dintre marile oportunităţi economice, respectiv aceea că, împreună, Galaţiul şi Brăila formează a doua aglomerare urbană după Bucureşti şi ar putea dezvolta împreună proiecte importante de dezvoltare a infrastructurii sau platforme de dezvoltare a mediului de afaceri, rămâne nevalorificată”, a precizat preşedintele Patronatului IMM-urlor Galaţi, Marian Filimon.
Şi în materie de oportunităţi opiniile diferă de la un tip de activitate economică la altul. Amplificarea cererii pe piaţa internă, realizarea unor noi parteneriate şi creşterea exporturilor sunt indicate mai frecvent de firmele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transporturilor, industriei şi comerţului. Asimilarea de noi produse şi penetrarea pe noi pieţe sunt semnalate în special în activităţile de comerţ. În ceea ce priveşte obţinerea unui grant, se constată că firmele din servicii văd aici cel mai frecvent oportunităţi de dezvoltare (9,67 la sută), mai sceptice în această privinţă fiind IMM-urile din domeniul construcţiilor (2,99 la sută). Nu în ultimul rând, introducerea de noi tehnologii este privită ca o oportunitate importantă de dezvoltare a afacerilor din construcţii (44,78 la sută) şi industrie (37,46 la sută).
Care sunt dificultăţile companiilor
Dacă este să ne referim la dificultăţile întâmpinate de mediul de afaceri, birocraţia excesivă şi corupţia sunt considerate principalele piedici de 63,92 la sută, respectiv, 61,86 la sută dintre întreprinzătorii din Regiunea de Sud-Est. Dacă ţinem cont că, la nivel de ţară, procentul celor care consideră că birocraţia este o problemă este de 45,7 la sută, iar cei care indică fenomenul corupţiei de 32,25 la sută, avem un indiciu că în zona din care face parte Galaţiul încrederea în autorităţile publice este la un nivel scăzut. Printre dificultăţile menţionate de companii se mai numără fiscalitatea excesivă (47,42 la sută), scăderii cererii interne (48,45 la sută), concurenţa neloială (44,33 la sută). Controalele excesive sunt considerate o dificultate în afaceri de 35,05 la sută dintre companii, procent, totuşi, sub cel de 44,55 la sută înregistrat la nivel naţional. În schimb, costul ridicat al creditelor este considerată o problemă serioasă de 28,87 la sută dintre întreprinzătorii din Regiunea de Sud-Est, dublu faţă de nivelul pe ţară.
Pe ramuri de activitate, firmele din transport semnalează cel mai frecvent fiscalitatea excesivă (67,44 la sută), diminuarea cererii (67,44 la sută) şi calitatea slabă a infrastructurii (41,86 la sută). Încasarea facturilor cu întârziere este mai frecvent o problemă pentru firmele din construcţii (14,93 la sută), o problemă fiind şi menţinerea personalului (17,91 la sută). Accesul dificil la credite se manifestă mai des la agenţii economici din industrie (12,38 la sută), în timp ce problemele legate de stabilitatea monedei naţionale induc mai frecvent dificultăţi companiilor din turism (8,33 la sută).
