Codul Muncii bagă zâzanie între SINDICATE şi PATRONATE

Codul Muncii bagă zâzanie între SINDICATE şi PATRONATE
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Ca reacţie la prevederile unui proiect de lege depus la Senat de sindicate, patronatele ameninţă cu acţiuni de protest


Proiectul de modificare a Codului Muncii, depus recent la Senat de Blocul Naţional Sindical (BNS), după strângerea a peste 150.000 de semnături de susţinere, a stârnit dezaprobarea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene.

În opinia BNS, proiectul de lege are menirea de a corecta erorile din actualul Cod al Muncii, aprobat în 2011, şi echilibrarea relaţiei dintre angajat şi angajator. "Una din principalele consecinţe ale dereglementărilor în domeniu a fost scăderea dramatică a numărului de salariaţi acoperiţi prin negocieri colective, concomitent cu creşterea numărului de salariaţi remuneraţi cu salariul minim pe economie şi un pic peste minim, la care se adaugă scăderea fondului total de salarii din economia României ca pondere în PIB", a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin.

În replică, preşdintele Patronatului Galaţi, Marian Filimon, care este şi vicepreşedinte la nivel naţional al CNIPMMR, a declarat: “Reamintim că orice modificare a Codului Muncii poate genera grave probleme economice, de care ţara nu are nevoie în acest moment, iar la data adoptării lui în forma prezentă de funcţionare a existat acordul organismelor europene, al Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional. Nu înţelegem de ce trebuie modificat, în condiţiile în care el şi-a arătat beneficiile prin rezultatele economice obţinute, iar la momentul respectiv a fost acceptat de toată lumea.”

Ce propun sindicaliştii

Printre măsurile propuse de sindicalişti se numără reducerea perioadei de probă pentru muncitorii necalificaţi, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contracte pe durata determinată de la trei la cinci ani şi eliminarea criteriilor de selecţie a personalului bazate pe afinităţi, grad de rudenie sau chiar criterii oneroase. De asemenea, sindicatele doresc abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să dispună suspendarea CIM în cazul reducerii temporare a activităţii şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă, aceasta nemaifiind în viitor un motiv de concediere şi fiind văzută ca parte a contractului de muncă de bază şi eventual criteriu de avansare în funcţie. Proiectul de lege vizează, printre altele, şi modificări în ceea ce priveşte salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, acesta urmând să fie raportat la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional. Nu în ultimul rând, se vizează modificări în cadrul prevederilor referitoare la dialogul social. În mod concret, se doreşte acordarea posibilităţii de a adera la sindicatele constituite pentru şomeri şi pensionari. De asemenea, proiectul urmăreşte extinderea interdicţiei de concedire a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor.

Reacţia patronatelor

În opinia patronatelor, prevederile ar însemna o "întoarcere la trecut", cu efect nociv asupra performanţei economice. "Patronatul nostru, CNIPMMR, cel mai puternic din ţară, va declanşa acţiuni ferme în legătură cu modificarea Codului Muncii. Nu putem asista la modificarea acestuia, cu impact major asupra mediului economic, la presiuni sindicale exacerbate de a aduce Codul Muncii în condiţii mai rele faţă de prezentul cod în vigoare, şi de modificare a Legii Dialogului Social. Nu putem fi de acord nici cu momentul declanşării acestei operaţiuni, care este în strânsă concordanţă cu apropiatele alegeri, folosind promisiunile fără acoperire şi şantajul sindical. Vom căuta să determinăm toate patronatele din ţară, societatea civilă, oamenii responsabili din domeniul economic, social şi politic să ni se alăture în demersul nostru”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urlor Galaţi, Marian Filimon. Acesta a precizat că patronatul nu refuză dialogul cu sindicatele şi ideea în sine de a discuta pe marginile Codului Muncii, dar acest lucru trebuie să se facă „în condiţii normale, într-un dialog corect şi benefic mediului economic, pe bază de studii de impact şi analiză în mod ştiinţific”.

Citit 3442 ori Ultima modificare Marți, 23 Septembrie 2014 17:49

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.