STRATEGIA DE TRANSPORT/ Galaţiul, fără AUTOSTRADĂ, izolat de restul României

STRATEGIA DE TRANSPORT/ Galaţiul, fără AUTOSTRADĂ, izolat de restul României
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
* În timp ce Guvernul face autostrăzi din condei, în perioada 2014 – 2020 în judeţul Galaţi este programată doar reabilitarea DN 24, între Tecuci, Bârlad şi Vaslui, şi DN 25, între Tecuci şi Galaţi * Deocamdată, însă, nu sunt făcute nici studiile de fezabilitate * Cu drumurile expres a rămas cum s-a stabilit: după… 2030! * Parlamentarii, chemaţi să aprobe condamnarea Galaţiului la subdezvoltare

Master Planul de Transport elaborat de Guvern are toate şansele să devină bomboana de pe coliva economiei gălăţene. Infrastructura de transport, condiţie minimală pentru generarea unor condiţii propice mediului de afaceri, va rămâne şi în următorii ani într-un stadiu de subdezvoltare.

Nici unul dintre marile proiecte de infrastructură rutieră nu va privi Galaţiul în exerciţiul bugetar comunitar 2014-2020, fie că e vorba de construirea unor autostrăzi sau a unor drumuri-expres. După cum reiese din hărţile făcute publice în această săptămână de premierul Victor Ponta şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus, în prezentarea privind proiectele de infrastructură rutieră prioritare în anii următori, pentru judeţul Galaţi se intenţionează doar…. reabilitarea a două drumuri naţionale, respectiv DN 24, pe tronsonul Tecuci – Bârlad – Vaslui, cu o lungime totală de 102 km, şi DN 25, pe tronsonul Galaţi – Tecuci, cu o lungime de 68 km. Prin extensie, de interes pentru Galaţi ar fi, poate, şi reabilitarea DN 21 pe traseul Brăila – Slobozia – Călăraşi, cu o lungime de 132,4 km. Aceste reabilitări de drumuri figurează printre propunerile cuprinse în Master Planul de Transporturi pentru a fi finanţate, în perioada 2014-2020, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prima etapă urmând să fie realizarea în acest an a unor studii de fezabilitate.

Propuneri de investiţii pentru 2014-2020

Nici pe drumurile expres nu vom merge prea curând

Finalizarea dezbaterilor publice, lansate anul trecut, pe tema Master Panul de Transporturi, nu a adus nimic în plus în ceea ce priveşte Galaţiul, dar nici judeţele din regiunea noastră. S-a ignorat, de exemplu, cu bună ştiinţă, deşi criteriul demografic a fost unul dintre cei mai importante în conturarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii, că zona Galaţi – Brăila, cu o populaţie totală de peste 430.000 de persoane, este cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti, ceea ce impune, din considerente economice şi sociale, şi necesitatea modernizării cu prioritate a infrastructurii de transport rutier.

Dacă în variantele de lucru iniţiale ale Master Planului de Transport se propunea o includere a Galaţiului într-o serie de proiecte de autostrăzi, ulterior s-a renunţat la această idee şi s-a avansat varianta unor drumuri expres, argumentându-se că realizarea acestora ar fi mai ieftină. Iată care ar fi, „pe hârtie”, proiectele care ar privi Galaţiul:

Drumuri expres pentru Galaţi, dar după… 2030

Primul proiect de interes pentru noi este cel al drumului-expres Bacău-Focşani-Brăila-Galaţi (213 km). Proiectul este estimat la 984 milioane, dar în cel mai optimist scenariu al Master Planului pe Transporturi, el ar putea fi realizabil abia în perioada 2021-2030. Mai probabil însă, dacă pe lângă sustenabilitatea economică (ES) se va ţine cont şi de sustenabilitatea de mediu (EES), proiectul ar fi realizabil abia după… 2030!

Celelalte coridoare rutiere de interes pentru Galaţi, dar şi pentru Brăila, ar fi drumul expres Constanţa-Tulcea-Brăila (186 km), evaluat la 1,26 miliarde euro (cu tot cu pod – n.r.) şi drumul expres Brăila-Buzău-Ploieşti-Găeşti, cu o lungime de 245 km, proiect ce ar necesita 1,17 miliarde de euro. Dar nici aceste drumuri nu au şanse să se concretizeze prea curând, indiferent de scenariile de lucru ale Master Planului pe Transporturi urmând a fi realizate abia după 2030.

Acest orizont de timp foarte îndepărtat ar putea fi, poate, şi motivul pentru care, în ultima prezentarea publică a hărţilor cu viitoarele drumuri expres, reprezentanţii Ministerului Transporturilor au omis să precizeze explicit şi perioada în care ele ar urma să fie realizate.

Subdezvoltarea ca literă de lege

Până vom primi explicaţiile oficialităţilor, cert este că retrogradarea autostrăzilor ce priveau regiunea Galaţiului şi a judeţelor limitrofe la rang de drumuri expres nu face decât să întârzie realizarea acestor proiecte în defavoarea altora. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, conform ultimei variante prezentate de Guvern, ar urma să se realizez 725 km de autostradă, 184 de kilometri de autostradă fazată şi 1.809 km de drumuri expres. Proiectele au o valoare totală de 28,6 miliarde de euro, dar asta în condiţiile în care fondurile europene pentru infrastructură sunt, pentru 2014-2020, de doar 3,3 miliarde de euro, iar banii ce se pot atrage din accize, rovignetă etc. nu depăşesc patru miliarde de euro. Soluţia evocată de Guvern ar fi împrumuturile externe, fără însă a exista vreun demers concret în acest sens.

Ce se poate spune cu certitudine, e că o infrastructură rutieră modernă este una din condiţiile minimale pentru a genera un mediu de afaceri propice dezvoltării. În prezent, după cum reiese chiar din Master Planul de Transport, pe ruta Bacău-Focşani-Brăila-Galaţi, de exemplu, deşi este, practic, coloana vertebrală rutieră a Moldovei, viteza medie de circulaţie este de doar 65 km/h, 98 la sută din traseu având un standard de drum cu o singură bandă de circulaţie pe sens. Asta înseamnă costuri mai mari pentru transportatori, descurajarea investiţiilor în zonă şi, implicit, mai puţine locuri de muncă, un şomaj mai mare şi o degradare a mediului socio-economic. Fie şi un drum expres ar duce la atragerea unui flux mediu zilnic de peste 33.000 de autovehicule, viteza de deplasare medie ar creşte la 106 km/h, iar timpii de călătorie la orele de vârf practic s-ar înjumătăţi.

Varianta finală a Master Planului de Transport întocmit de Guvern va fi prezentat în Parlament în luna februarie şi, dacă acesta va fi aprobat, va deveni literă de lege. Pentru adoptarea planului care condamnă, practic, Galaţiul la un nivel rudimentar al infrastructurii rutiere este nevoie de un consens politic. Dacă parlamentarii gălăţeni vor avea un cuvânt de spus, rămâne de văzut. Din partea lor, deocamdată cel puţin, nu am avut parte decât de un consens al indiferenţei. O indiferenţă care, încet, dar singur, sugrumă Galaţiul.

Controverse privind costurile de execuţie

Diferenţele de cost între realizarea unui drum expres şi al unei autostrăzi, argument folosit de Guvern pentru a retrograda proiectele de infrastructură ale Galaţiului şi nu numai, au făcut obiectul unor polemici aprinse. Potrivit autorităţilor, realizarea unor drumuri expres ar fi mai ieftină cu aproximativ 25-30 la sută decât autostrăzile, iar economiile ar putea fi folosite la alte proiecte. Totodată, lucrările s-ar face în aşa fel încât să se lase posibilitatea unei transformări ulterioare a drumurilor expres în autostrăzi.

Pe de altă parte, specialişti cu reputaţie în domeniu atrag atenţia că, date fiind condiţiile tehnice aproape la fel de stricte în cazul drumurilor expres ca şi în cazul autostrăzilor, economiile sunt mult mai mici decât cele estimate de Guvern. În mod real, se pare, mai ales pe tronsoanele ce presupun construcţia de poduri sau tuneluri, diferenţa ar fi de doar câteva procente.

Oficialii ministerului Transporturilor n-au putut indica până în prezent de unde ar veni economiile, dar au promis că, în perioada următoare, vor prezenta public o serie de comparaţii de cost.

Citit 5519 ori Ultima modificare Joi, 15 Ianuarie 2015 18:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.